Romanul ”Șotron” al lui scriitorului argentinian Julio Cortazar (1914-1984), este comus din 155 de capitole împărțite în trei părți care se disting și se întrepătrund într-un magnific act scriitoriicesc: „Din cealaltă parte”, „Din această parte” și „Din diverse părți”.
Profesor de literatura franceză la mijlocul anilor patruzeci în Argentina, el se opune regimului lui Peron, emigrând în Franța, acolo unde trăiește până la sfârșitul vieții. Moare de leucemie și este înmormântat în Cimitirul Montparnasse.
La baza romanului stă iubirea oscilatorie dintre Horacio și Maga, o iubire care îi atrage și îi pierde prin amalgamul feliilor inegale de trăiri, simțiri și frământări.
Romanul, scris în anii ’60, când lumea era în plin avânt, încercând să uite de existența cicatricei ultimei conflagrații mondiale, ne oferă metoda șotronului, unul asemănător ruletei rusești.
Mulți au căzut în capcana „antiscriitor-antiroman”, în special datorită formei arhitecturale a cărții, în care capitolele se amestecă, putând fi citite în diverse modalități. Șotronul lui Cortazar este un joc care jalonează cu regurile vieții, pentru ca mai apoi să le caute cu o acerbă îndârjire ca pe o primordială gură de oxigen.
Prima parte a romanului, intitulată „Din aceast parte”, se desfășoara la Paris, dar nu în orașul iubirii și al boemiei, ci într-un oraș care atrage nesfârțitul cortegiu al deziulizionaților, care încearcă să ofere o explicație Ratării, alunecării în gol. Maga este un soi de Dalila, fără însă ca Horacio să poată juca rolul lui Samson.
De aici rezultă o altfel de poveste de iubire, care oscilează între mesalinismul Magăi și frâmîntările lui Horacio.
Pentru a citii hipertextul scriitorului argentinian ai nevoie de un pic de hermeneutică, asta pentru a nu pica în 
capcana alunecării printre rânduri, riscând astfel să te trezești într-o cu totul altă poveste.Găsim aici rasate meditații filosofice, jocul bogat al metaforelor și măiestria descriptivismului lăuntric.
Este un altfel de roman, Julio Cortazar, încercând și reușind, prin dibăcie și ambiție să evite drumul mult prea bătătorit pe care îl străbătuseră nenumărați scriitori care au căzut în patima șablonizării.
Găsim aici rasate meditații filosofice, jocul bogat al metaforelor și măiestria descriptivismului lăuntric. Este un altfel de roman, Julio Cortazar, încercând și reușind, prin dibăcie și ambiție să evite drumul mult prea bătătorit pe care îl străbătuseră nenumărați scriitori care au căzut în patima șablonizării.
Horacio încearcă din răsputeri să evite sentimentul ratării, căutând să se identifice cu trăirile celor din jur, căutând un pilon de sprijin în tăcerea din privirile lor.
Această infinită căutare îl face să fie antierou, lipsit de nostalgii și trăiri extrovertite în spovedanii, dând impresia învelirii într-o impenterabilă crustă, nu neapărat într-o crisalidă ocrotitoare, ci mai degrabă într-o înspinată mantie a iluziilor ce și-au scurs ademenirile prin vitraliile zilelor scurse spre nicăieri.
Maga este mai alunecoasă decât săsăitul ademenitor al șarpelui edenic, o enigmă impenetrabilă care atrage și izgonește cu aceeași unitate de măsură.
În „Din această parte” acțiunea se desfășoară la Buenos Aires, cu un Horacio aflat în căutarea Magăi, pe care încă o mai vede ca pe o portiță de scăpare, de evitare a ratării destinului.
El nu o percepe fizic, ci ca pe o entitate care îi poate sucomba ideea scurgerii în Nimic, dar mai ales, posibilitatea revărsări lăuntricelor trăiri într-o altfel de biserică. Aici, Horacio il intâlnește pe Traveller, un om care nu a părăsit niciodată hotarele urbei, dar totuși pare a fi văzut tot ceea ce era de văzut.
Astfel că Horacio se lasă prin într-o călătorie a regăsirii de sine, care aduce oarecum cu tendințele proustiene de a oferi o anumită cizelare întrebărilor fără răspuns.
În ciuda căutării sinelui nealterat, în cea de a treia parte descoperim un Horacio aflat în pragul nebuniei, dacă nu cumva chiar nebun de-a dreptul schizofrenic și nu neapărat din pricina precarității iubirii, ci mai degrabă din pricina inevitabilei ratări care alterează verbul a fi.
Dacă vreți să citiți o altfel de literatură vă recomand această carte. Totuși aveți grijă la capcane.
Alte recenzii de la Julio Cortazar:
