Unul dintre cei mai cunoscuți scriitori argentinieni ai secolului XX, Julio Cortazar ne oferă în ”Idolul cicladelor” pleiada personajelor periferice, angoasante, care s-au deprins cu împovărarea lăuntrică, cu amara ucidere a gândurilor justificată, într-o oarecare măsură, de fobii, spaime, dureri cicatrizate doar la suprafață.
”Idolul cicladelor” revarsă în ritmul deraierilor adulterine personajele ponosite, care își trăiesc vidul clipelor neînsemnate într-un tablou retușat de capricii hilare și ambiții mărunte. Este lumea de zi cu zi a oamenilor plămădiți din botezul instinctului de turmă, oameni care se nasc, trăiesc și mor, prinși în sablajul întrebărilor și răspunsurilor contradictorii, tăbăciți de oscilația între ceva și altceva, însemnând efemer ospitalitatea colbului cu tot soiul de întâmplări care au ucis alte întrebări, știind că. la rândul lor, vor fi ucise de alte întrebări, și tot așa, la nesfârșit, până când și nesfârșirea va deveni doar un basm spus la gura sobei doar pentru a alunga rugul solitudinii.
Stilul scriitoricesc al lui Cortazar, cu fraze lungi și totuși niciodată derutante sau obositoare, înșiruie în dansuri caligrafiate de finul spirit de observație al acestuia, lumea, cu urcări și coborâri, cu pălmuiri și mângâieri, cu toate trăite între vecernia și utrenia conjugării, printre stropi de lumină și întuneric.
O carte excelentă!
Lectură plăcută!
Alte recenzii de la Julio Cortazar:
