Înainte ca Editura Corint să lanseze „Warcross” eu nu auzisem de Marie Lu, însă am observat că rapid s-a creat în jurul ei o comunitate devotată de cititori, care promova intens cărțile ei și modul ei fascinant de a scrie. Așa că am zis să încerc și eu, dar nu „Warcross” ci „Tinerele Elite” pentru că descrierea m-a atras mult mai mult și mi s-a părut că mi se potrivește mai bine. Pe scurt, mie îmi plac poveștile cu personaje care au puteri și cu asta cred am surprins esența 🙂
Cartea mi-a plăcut foarte mult, a reușit să mă prindă în intriga ei și mi-a captat atenția pe tot parcursul acțiunii. Este o carte alertă, creionată cu foarte multă imaginație și atenție, dând naștere unor personaje care se individualizează foarte frumos, având o evoluție care mie mi-a plăcut super mult. Ca în orice carte cu „super-eroi” apare teama și judecata după aparență, chiar dacă nimeni nu cunoaște persoana respectivă. Oamenii se tem de lucruri pe care nu le înțeleg și din păcate acest lucru naște ură și prejudecăți nefondate. Am experimentat foarte multe stări în această carte, dar revolta a predominat, pentru că de multe ori mă întreb cum aș reacționa eu în fața unei asemenea situații. Întotdeauna răspunsul este diferit de ceea ce citesc în cărți 🙂
Acțiunea este destul de amplă și greu de rezumat în doar câteva fraze, însă voi încerca. Kenettra este puternic marcat de „febra sângelui” o boală care are efecte devastatoare asupra populației acestui oraș. Există foarte puțini supraviețuitori, însă cei care au reușit să îi facă față au anumite „efecte secundare”. Capătă denumirea de malfetto și au puteri supranaturale (controlează animalele, natura, citesc mintea altora, etc). Acum începe problema, pentru că nu toți supraviețuitorii consideră acest har o binecuvântare, unii considerând că sunt blestemați. Apare veșnica luptă dintre bine și rău. Aici sincer vorbim putin greșit despre „bine”, pentru că malfetto sunt departe de „binele suprem”, însă pentru a surprinde mai bine intriga trebuie să ne raportăm la cele două opuse. „Răul” din poveste este Inchiziția, o organizație care face întocmai ce sugerează numele său, vânează oamenii cu puteri supranaturale, considerând că aceștia sunt o amenințare pentru alți oameni. O mână de malfetto înființează un grup și încearcă să ajute oamenii asemenea lor și să îi protejeze de cei răi care vor să îi omoare. Revin cu ideea că poate delimitarea dintre bine și rău nu este tocmai cea mai potrivită, pentru că fiecare personal trăiește pentru o cauză și are un scop în viață care nu ține cont de ceea ce e bine și ceea ce este rău. Este destul de greu de explicat, dar dacă citiți „Tinerele Elite” veți înțelege sigur acest conflict interior pe care îl prezint.
În centrul poveștii se află Adelina, o tânăra a cărei familii a fost marcată de „febra sângelui”. A rămas doar ea cu tatăl ei, însă este constant maltratată și trăiește într-o frică cruntă. Înfățișarea i-a fost afectată de această boală și poartă cu ea însemnele a ceea ce i s-a întâmplat. Atunci când puterile i se manifestă nu știe ce să facă cu ele, fiind tot timpul la răscruce și terifiată de tot. Este un personaj cu un puternic zbucium interior, care are de ales între mai multe variante, între trădare sau onoare, dar nu își are conturată identitatea și acest lucru o va costa. Pe lângă toate cele, puterile ei o sperie și nu știe să și le folosească, lucru care o transformă într-o armă ce poate cădea în mâini greșite.
„Tinerele Elite” este extrem de bine scrisă și are acel „ceva” în plus care o distinge de alte creații fantasy. Eternul conflict între bine și rău, căutarea identității și acceptarea sinelui sunt doar câteva dintre temele abordate în această poveste și sunt foarte bine definite. Abia aștept partea a doua, deoarece a reușit să îmi capteze maxim atenția.
Alte recenzii de la Marie Lu :
