În mod surprinzător, după douăzeci de ani de închisoare, președintele Germaniei îl grațiază pe Jörg, un fost ucigaș din Rote Armee Fraktion. RAF a fost o mișcare ultrastângistă și teroristă întemeiată în 1970, de germanii Andreas Baader, Gudrun Ensslin, Horst Mahler și Ulrike Meinhof. Timp de peste un sfert de secol, aceasta a practicat o guerilla urbană de tip comunist și anti-imperialist, cooperând cu grupări teroriste din Palestina, Franța, Italia și Belgia.
Despre RAF și autor
Deși numărul activiștilor RAF a fost relativ redus (între 60 și 80 de persoane), efectele acțiunii lor au fost devastatatoare: 33 de ucideri ale unor personalități din politică, economie și administrație, polițiști, vameși și soldați americani. Răpiri, luări de ostatici, atacuri armate asupra băncilor și atentate cu bombe soldate cu peste două sute de răniți au terorizat peste două decenii Germania, începând cu anii 70. 24 dintre membrii grupării au murit împușcați, prin greva foamei sau sinuciși. Unii dintre ei au fost arestați, trei sunt încă dați în urmărire internațională. Ultimul dintre arestații RAF a fost eliberat în 2011.
Parcă anticipând acest fapt, scriitorul Bernhard Schlink, de profesie jurist și profesor universitar de drept în Germania, scrie și publică în anul 2008 extraordinarul roman psihologic „Weekendul”, la editura Diogenes Verlag, din Zürich. (în traducere românească apărut la Polirom, în 2010). Nu este prima dată când autorul german, acum în vârstă de 75 de ani, confruntă publicul cu mari teme ale istoriei și societății. El a făcut-o, în mod magistral, și prin cartea Cititorul, ajunsă bestseller internațional, ulterior ecranizată și integrată în programa școlară germană. Acolo, analfabetismul și vina nazistă sunt marile teme luate în vizor.
În Weekendul, cititorii sunt puși în fața controversatei teme a atitudinii față de deținuții condamnați pentru omoruri și pentru crime împotrivă umanității, cum este terorismul. Autorul o face însă nu la modul pedagogic, ci organizând literar un cadru în care atât făptașul, rudele sale, vechii săi prieteni și tovarăși de idei, ca și un nou discipol, se reunesc într-o casă la țară, pe parcursul unui weekend. Dialogul confrontativ și introspecția domină în cartea lui Schlink.
Întrebări de după gratii
Ușile închisorii s-au închis în urma lui Jörg, pentru ultima oară. În fața lor îl așteaptă sora lui, Christiane. Ea călătorește cu el într-un weekend la casa ei de vară din Brandenburg (în fostul RDG, nu departe de Berlin), pentru a-i facilita, după douăzeci de ani de detenție, reintrarea în lumea reală.
Ce simte el după douăzeci de ani de izolare? Cum percepe această viață reală, în care reintră brusc? Ce crede despre fostele sale convingeri, pentru care a plătit cu o lungă privare de libertate? Și ce gândesc foștii prieteni și tovarăși de luptă despre vechile vremuri și viața lor de acum? Deosebit de captivant este modul în care autorul sondează psihologic, pentru a răspunde acestor întrebări.
Astfel, vechii prieteni par să se conecteze cu greu unul cu celălalt, ocupându-se mai mult cu ei înșiși. Când se atinge tema tabu, a terorismului și a legitimității insurgenței ultra-stângiste în fața nedreptății globale, apar ezitări, fofilări, uitări. În fond, vechile idealuri reformatoare sunt uitate, cei cinci vechi prieteni ai lui Jörg (Henner, Andreas, Ilse, Ulrich și Karin) devenind între timp autentici reprezentanți ai micii burghezii – în fapt noua clasă de mijloc a societății germane. Henner este acum jurnalist, Andreas avocat, iar Ulrich are o companie de succes în domeniul tehnicii dentare. Ilse e profesoară și ar dori să scrie o carte, iar Karin este episcopeasă la o biserică reformată. Revoluția pare că au lăsat-o, cu toții, în urmă.
Și totuși, în amintirile comune despre „lupta de clasă” și revoluția sexuală a acelor vremi, se strecoară adeseori indulgență: în fond, au existat idealuri, a existat aventură, iar uneori s-au distrat cu toții, de minune.
Unul singur dintre oaspeții de weekend, venit ceva mai târziu, nu împărtășește toleranța și edulcorarea, prin amintire, a grozăviilor de atunci. Acesta este Ferdinand, fiul fostului deținut Jörg, tânărul care a trebuit să crească sub anatema unei mame sinucigașe și a unui tată criminal, condamnat pentru terorism.
Iubiri și războaie
În afara problematicii politico-sociale, Weekendul ne transportă, timp de trei zile, în psihicul unor oameni roși de regrete sau plictiseală, de remușcări și ambiții, de trădări și iubiri neîmplinite sau nefirești. Organizatoarea weekendului „de reintegrare” și dirijorul întregii acțiuni este sora lui Jörg, Christiane, tributara unei iubiri bolnăvicioase pentru fratele său mai mic. Perioada din închisoare a acestuia, Christiane și-o îndulcește cu o iubire lesbiană, cândva încheiată, pentru Margarete.
Rămasă prietenă, aceasta este invitată și ea la cabană. Acum însă, Christiane îi concepe Margaretei un viitor alături de fratele ieșit din închisoare, rămas în ochii surorii, pentru totdeauna, erou. Să fi fost și această idolatrie de soră un motiv pentru reprobabilele fapte, voite eroice, ale teroristului de mai târziu? Mai mult despre eroisme: pentru fiica adolescentă a unor prieteni, participantă și ea le weekend, Jörg apare ca un trofeu, pe care aceasta l-ar agăța la salba sa de cuceriri sexuale. O ciudată percepție a noii generații, despre cum să te remarci.
Ce crede însuși Jörg despre războaiele organizației sale, purtate in trecut? „Dacă îmi pare rău? […] Îmi pare rău că lumea nu-i un loc în care…că-i un loc în care…Normal că n-ar trebui să existe războaie și morți, dar din păcate trăim într-o lume care nu funcționează așa.”
„Weekendul” nu e o carte lungă, are doar 228 de pagini. Însă problematica sa e intensă, la fel cum sunt și relațiile dintre personajele confruntate cu un trecut sângeros, pe care îl vor acum uitat. Este o carte „marca Schlink”, un scriitor german contemporan care nu-și cruță cititorii, punându-i in fața unor mari teme sociale și omenești. O face cu mare talent, forță a analizei și cu o bună cunoaștere a meandrelor și tenebrelor psihicului uman.
Dani Rockhoff
Alte recenzii de la Bernhard Schlink:
