Regatul inocenților. Cartea a doua vine să asmută și mai adânc întunericul abătut pe membrii familiei Toril. Dezbinați și alungați în cele patru văi, frații Toril își caută drumul înapoi spre sânul familiei. Dar care familie? Și unde anume să mai fie vatra părintească odată loc al siguranței și căldurii familiale?
Seminția elfilor a promis ajutor, îndatorați fiind pentru salvarea mezinei Saelind. Dar nici chiar ei nu sunt capabili a prevedea greutățile și drumurile întortocheate ale membrilor familiei Toril. De parcă o furtună năprasnică nu a fost îndeajuns să se abată asupra lor ci trebuie să le ție drumul oriunde s-ar îndreptat, cu cât înaintează spre salvarea tatălui aflat în închisorile regale, cu atât sunt mai deviați de la traseu și cu atât mai multe piedici li se presară în cale. Se pare că actul unirii unui om cu un elf și nici chiar ajutorul prinților elfi nu va fi îndeajuns pentru a pune capăt unei ranchiuni de zeci de ani dacă nu ești pregătit și instruit în vicleșugurile omenești.
Oamenii iau chipul și asemănarea celor care îi conduc. Nu e de mirare că acum vezi la tot pasul distrugere și prăpăd.
Cartea a doua din Regatul inocenților ne introduce mai întâi, în secretele bucătăresei Yamal care parcă pentru a se dărui familiei Toril a fost nevoită a-și neglija proprii copii și acum, eroii noștri, se văd nevoiți a o ajuta pe aceasta în a-și răscumpăra greșelile. Cel puțin tot răul este spre bine și ne intersectăm pașii cu cei ai lui Khalu. Cum, când și ce vom descoperi odată cu întâlnirea cu acesta nu ne va mulțumi deloc dar cel puțin vom mai câștiga un dram de orientare întru salvarea capului familiei, Ishaan. În paralel cu drama lui Yamal, Yanti ne va dovedi că sunt multe neguri cuprinse în sufletul său și că limba-i ascuțită nu făcea decât să-i acopere secretele. Cât ne va lăsa să aflăm din povestea sa, cum vom decide să reacționăm și ce consecințe vor aduce cele aflate, asta rămâne de văzut. Cert este că nu ne va plăcea și ne va frânge inima și mai mult, adâncind negura vieților Torililor. În suferința lor îi vor atrage nevoit și pe elfii maiestuoși care vor descoperi noi simțăminte odată cu traiul printre oameni.
–Nu mă urăști. Ești doar nebună de legat.
–Nu. Serios. Chiar te urăsc. Iar faptul că te arăți așa de rezonabilă nu schimbă nimic. M-aș simți mai bine dacă m-ai urî și tu. Și m-ai urî dacă aș avea curaj să-ți mărturisesc păcatele mele.
–Trebuie să-ți facem rapid rost de o carte. Dacă nu citești aventurile altora, începi să le inventezi pe ale tale.
De parcă întunericul abătut asupra vieții lor nu ar fi de ajuns, de undeva din umbre ne pândește un rău mai mare, încă nevăzut, neprevăzut și Lena va fi dovada rămasă. Cine și de ce ne urmărește și care i-o fi scopul final? Undeva, de prin umbre, ne dă de veste că Saelind este un mister mult mai mare și asupra căreia ochi nevăzuți s-au ațintit. Vor face legăturile corecte și la timp eroii noștri? Și cum reușești să îți justifici căsătoria când un alt frate ți se abate în cale? Întrebări peste întrebări și enigme cu nemiluita.
Theo Anghel nu se dezminte cu acest nou volum și își dă silința să ne frângă inimile tot mai mult. Nu îi este milă de nimic și de nimeni și, la schimb cu o bucurie ne mai dă câte o suferință de parcă nu am putea fi capabili a aprecia binele dacă la următorul colț nu ne-ar aștepta răul. Regatul inocenților. Cartea a doua forează și mai mult în suferință și ne obligă în a ține și cu dinții de crezul nostru.
Alte recenzii de la Theo Anghel:
