După “Trandafiri” (“Roses”/“Les roses de Somerset”), am purces la cartea care este defapt prima parte a seriei. După ce a scris “Trandafiri”, Leila Meacham a decis să ne prezinte soarta strămoșilor lui Mary Toliver, Percy Warwick și Ollie Dumont. Îi sunt recunoscătoare autoarei pentru această decizie, astfel am avut șansa să aflu o istorie nouă la fel de interesantă.
Suntem în 1835, Carolina de Sud. Tinerii Silas Toliver și Jeremy Warwick visează încă din copilărie să plece în Texas și să-și crească propria plantație de bumbac. Și dacă pentru Jeremy Warwick totul merge conform planurilor, odată cu moartea tatălui, visele lui Silas par a se nărui precum un castel din nisip. Deoarece Domnul Toliver își dezmoștenește cel de-al doilea fecior, Silas rămâne fără o lețcaie pentru a-și urma visul. Unica lui consolare este dragostea pentru logodnica sa Lettie.
Jessica Wyndham este fiica unui proprietar de terenuri, foarte înstărit. Jessica se deosebește de ceilalți copii ai deținătorilor de sclavi, fiind împotriva sclaviei. Într-o zi ea contribuie la ascunderea unui fugar, ceea ce se consideră o dezonoare pentru familia sa. Astfel, tatăl ei îi propune lui Silas s-o ia de nevastă și s-o ducă cu el în Texas în schimbul achitării integrale a cheltuielilor pentru plantația la care Silas visează. În caz contrar, Jessica urmează a fi trimisă la o mănăstire pentru tot restul vieții.
Silas este pus în fața unei alegeri dificile. Să-și urmeze marele vis sau iubirea. Dacă ar alege să stea în Queenscrown alături de femeia iubită, s-ar topi pe zi ce trece, că doar e un Toliver căruia îi curge prin vine sângele de proprietar de domeniu. Iar dacă ar pleca la Texas, toate pământurile și tot bumbacul din lume nu i-ar cicatriza nicicând rana din suflet de a trăi alături de o femeie pe care nu o iubește.
El alege să se căsătorească cu Jessica și să plece spre Texas, bine-nțeles alături și de prietenul său Jeremy. în drumul lor îl întâlnesc pe Henri Dumont, cel care le devine prieten și al treilea întemeietor al orășelului Howtbaker. Odată ajungi în Texas, Jeremy renunță la ideea plantației de bumbac, alegând în schimb să pună bazele unei companii forestiere. Henri deschide un magazin, care peste ani va deveni cel mai celebru magazin de haine din Howbutker.
Cititorii asistă la întemeierea orășelului Howbutker, având la bază munca sclavilor. Multe evenimente istorice se succed. Mișcarea antisclavagistă prinde aici contur. Premisele dar și războiului civil american (1861-1865). Toate acestea, dar și soarta eroilor centrali te poartă de mână de-a lungul istoriei și te lasă cu un gust de regret odată finisată lectura.
Mi-au plăcut personajele acestui roman, frumos colorate și autentice. Desigur personajul preferat este Jessica. Ea apare la început ca o tânără curajoasă, temperamentală și care este gata singură să meargă împotriva unui sistem. Atunci când sclavia prospera, în special în America de Sud, a avea sentimente de umanitate pentru sclavii fugari era considerată o crimă sau chiar o trădare gravă pentru plantatorii de bumbac precum tatăl ei. Ori, aceasta a fost unica sa crimă, cea de a fi fost umană. Ea milita pentru drepturile sclavilor, pentru egalitatea lor și abolirea sclavagismului, ceea ce a fost privit drept o amenințare de către tatăl ei, Carson Wyndham, dependent de sclavie.
Obsesia pentru pământ și sacrificiul dragostei în numele acestei obsesii m-a dus cu gândul la “Ion”. Însă, dacă pe Ion ca personaj l-am detestat, pe Silas am început să-l iubesc pe parcurs. Căci pe lângă scopurile materiale, aici a existat și intențiile nobile de a o slava pe Jessica, Silas Toliver nu era un om rău.
Punctul căutat de mine în această carte este istoria blestemului Toliver. Ei bine, atunci când Silas acceptă propunere lui Carson Wyndham, mama sa îi zice că pământurile care vor lua naștere în urma la astfel de sacrificii vor fi blestemate.
La fel ca în “Trandafiri” și aici domină trandafirii ca simbol al iertării. Iertarea este cea de pe urmă dorință dar și cel mai prețios dar oferit.
Mi-a plăcut și această parte. Este o lectură ușoară și interesantă. Pe mine m-a prins în istorie. Nu am întâlnit figuri de stil, întâmplări neprevăzute sau final surpriză. Cu toate acestea, pe parcursul celor 600 de pagini m-am simțit într-o companie foarte bună. Deci, recomand această carte celor în căutarea unei lecturi relaxante și captivante.