Straniul caz al doctorului Jekyll și al domnului Hyde este un roman de factură psihologică care evidențiază ideea că omul este o ființă duală. Cum ar fi dacă ne-am putea separa în două ființe distincte: una care să reprezinte tot ceea ce este bun în noi, iar alta să scoată la iveala tot ce avem mai rău? Dacă ar exista o porțiune care să ne permită să ne anihilăm umanitatea și să ne transformăm într-o cu totul altă persoană, lipsită de sentimente, până unde am merge în înfăptuirea răutăților?
Despre ce este vorba, pe scurt?
Două persoane care nu par a avea nimic în comun, respectabilul doctor Jeykill și dizgrațiosul domn Hyde, sunt totuși legate de un secret greu de sesizat de cei din jur. Domnul Hyde este de câteva ori zărit intrând în casa doctorului Jeykill, iar la un moment dat iese cu un cec semnat de acesta. La scurt timp, doctorul Jeykill îi dă avocatului și bunul său prieten un testament în care scrie că, în cazul unei dispariții misterioase, toată averea sa va reveni în mod automat protejatului său – domnul E. Hyde. Lucrurile iau o întorsătură urâtă atunci când domnul Hyde ucide un medic din oraș, iar la scurt timp domnul Jeykill dispare. Care e legătura dintre aceste două personaje?
Ce mi-a plăcut mie?
Deși am început să citesc această carte cunoscând mai multe decât aș fi vrut să știu, acțiunea m-a surprins în destul de mare măsură. Evenimentele din carte îți strârnesc curiozitatea și te fac să-ți dorești să afli cum se va încheia povestea acestor două personaje și a ciudatei legături dintre ele.
Mi-a plăcut, de asemenea, faptul că este o cărtică mică și că se citește rapid. Deși aparține literaturii clasice (a fost publicată în 1886) limbajul este unul foarte accesibil și actual.
Un lucru foarte interesant este și ideea de la care pornește autorul: faptul că omul este o ființă duală care are două personalități distincte: o parte bună și respectabilă și una malefică. Este interesant de reflectat asupra posibilității ca aceste două părți distincte ale personalității se pot separa în două persoane total distincte. Tu până unde ai merge dacă ai putea să faci orice faptă dizgrațioasă și apoi să revii la identitatea de om respectabil de fiecare dată?
Ce nu mi-a plăcut?
Descrierile sunt foarte sumare, iar portretele personajelor și relațiile dintre acestea sunt foarte slab conturate. Acțiunea se desfășoară pe o perioadă de timp scurtă și nu se urmărește o evoluție treptată a acțiunii. Cu alte cuvinte, lucrurile se petrec parcă prea repede pe alocuri.
Cui îl recomand?
Cititorilor pasionați de literatura clasică și de romane pline de mister, dar și celor care vor o lectură ușoară, dar plină de semnificații ascunse.
Rating: 3,5/5
Alte recenzii de la Robert Louis Stevenson:
