„Cum ai putut tu, matematician care ai ascultat toată viaţa doar de raţiune şi logică… cum ai putut să crezi că extratereştrii îţi trimit mesaje? Cum ai putut să crezi că ai fost recrutat de entităţi din alte galaxii în scopul de a salva omenirea?”
Poate că pare uşor amuzant la prima vedere, însă este cât se poate de real… Real, în mintea unui om care duce o luptă crâncenă cu o lume imaginară şi foarte persistentă; chinuitoare. O lume care i-a deschis porţile nulităţii pentru o lungă perioadă de timp şi care i-a absorbit vechea personalitate, dar nu şi cunoştinţele.
„Ideile pe care le-am avut despre fiinţele supranaturale mi-au venit de aceeaşi manieră ca şi cele matematice. Aşa că le-am luat drept bune.”
O minte sclipitoare scrisă de Sylvia Nasar ne introduce în viaţa şi în mintea – într-o oarecare măsură – unui om remarcabil, care a reuşit să iasă, nu cu puţin efort, din iadul care i-a întunecat raţiunea. Un om care a spart zidul înalt al unei boli mintale grave – schizofrenia paranoidă.
John Nash, un geniu matematician al secolului XX şi un laureat controversat al Premiului Nobel în Economie pentru teoria jocurilor cu Echilibrul Nash, nu a avut un destin uşor. Cunoscând succesul în rândul academicienilor de la o vârstă fragedă, Nash se afla, totuşi, într-o stare profundă de nemulţumire; fapt care îl va face să ducă o muncă continuă şi asiduă pentru atingerea apogeului râvnit, din care ar fi rezultat, implicit, recunoaşterea valorii şi meritelor sale.
Dar, lucrurile nu stau întotdeauna aşa cum sunt planificate, iar drumul către atingerea unui ţel poate lua o întorsătură nefavorabilă şi nefericită.
Adâncit în munca sa cu numerele, Nash ajunge să îşi piardă echilibrul atât de bine menţinut şi se lasă pradă hăului imens care s-a deschis în mintea lui. Şi, din acel moment, realitatea şi fantezia, două concepte total separate prin natura lor, au devenit cumva inseparabile în mintea lui, creând astfel mediul propice pentru o luptă covârşitoare.
„Nash a spus că puteri abstracte din spaţiul extraterestru, sau poate guverne străine, comunică cu el prin intermediul ziarului The New York Times. Mesajele, care îi erau adresate în exclusivitate, erau codificate şi necesitau o analiză atentă. Nimeni altcineva nu putea să le decodifice. I se permisese să fie făptaş la secretele universului.”
Totuşi, după o lungă perioadă de timp, când boala părea că i-a anihilat orice viziune şi dorinţă, transformându-l într-o fantomă tăcută şi tolerată a bibliotecii din Princeton… ceva s-a întâmplat. Gândirea sa devenise coerentă şi lucidă, pasiunea pentru matematică şi activităţile academice au revenit. Oameni importanţi care au fost impresionaţi, din nou, de performanţele sale intelectuale după un episod atât de tragic al vieţii sale au decis să-i ofere un loc binemeritat, nu numai în rândul academicienilor, ci şi în istorie.
„Aceasta este povestea lui John Forbes Nash, Jr. O poveste despre misterele minţii umane, în trei acte: geniu, nebunie, redeşteptare.”
Pentru cei cărora le-am stârnit interesul, există şi o ecranizare de excepţie a cărţii, cu titlul A beautiful mind, câştigătoare a patru premii Oscar în 2001.