Eric-Emmanuel Schmitt e unul din cei mai prolifici scriitori contemporani și unul dintre acei scriitori care reușesc să atingă sufletele cititorilor într-un mod cu totul profund. Concert în memoria unui înger este unul din volumele sale de nuvele, fiind distins în anul 2010 cu premiul Goncourt pentru nuvelă.
Concert în memoria unui înger e un buchet de patru nuvele, aparent simple, însă cu un mesaj profund. Tema lor centrală este disperarea, iar figura Sfintei Rita (sfânta cauzelor disperate) este prezentă peste tot în carte, sub diverse forme.
Despre ce este vorba mai exact în nuvelele ce alcătuiesc cartea? Despre un preot tânăr ce pare rupt din rai care încearcă să convingă o criminală să își recunoască în sfârșit vina. Despre un marinar singuratic ce află că una din cele patru fiice ale sale a murit, fără să știe care din ele. Despre doi tineri muzicieni străluciți, care printr-un joc al sorții fac schimb de roluri. Despre dorința primei doamne a Franței de a se răzbuna pe soțul său folosindu-se de un secret. „Fiecare dintre protagoniștii celor patru nuvele ajunge, într-o situație-limită, să-și cunoască fața cea mai întunecată. Însă nu toți ascultă de impulsurile inavuabile pe care le naște egoismul pur. […] Schmitt sondează profund și dezinvolt în acelaşi timp adâncimile conștiinței omenești și surprinde clipele fulgurante când morala învinge sau este învinsă, iar omul devine fie înger, fie diavol.” (coperta 4 a cărții)
Aceste nuvele, după cum am mai spus, par simple, însă acaparează cititorul într-un mod special, îl fac să reflecteze – dar asta e ceva tipic pentru scrierile lui Eric-Emmanuel Schmitt. La final, este inclus și un jurnal de scriitură foarte interesant.
Pe scurt, Concert în memoria unui înger e o carte adresată în primul rând sufletului, o carte care nu se uită prea ușor și chiar îți pare rău că nu e mai lungă!










Decalajele iubirii… Chiar ca ar fi fost un titlu bun pentru acest volum