Din momentul în care fratele său, Apollo, a fost numit Zeul Soarelui, Luna a luat denumirea de Astrul nopții. Atfel, în echilibru unul cu altul, au putut oferi lumii ceea ce este mai deosebit: Lumină și Căldură, dar toate la momentul potrivit.
Iar omenirea ar trebui să țină cont de ceea ce înseamnă acești aștri, fără de care viața pe Pământ nu poate exista. Scrierile lui Jules Verne și-au câștigat valoarea datorită îmbinării elementelor specifice operei literare - personaje, întâmplări, descrieri etc., toate mergând până la "desființarea acelui țărm dintre real și imaginar" - cu informații cu caracter documentar, multe dintre ele unice și care au contribuit în mod evident la progresul civilizației, ele dovedindu-și viabilitatea o dată cu descoperirile științifice importante ale omenirii. Cu excepția unică a lui Victor Hugo, Jules Verne este considerat cel mai popular dintre scriitorii francezi. Fragment din roman: „Publicul american găsea un puternic interes în cele mai mici amănunte ale întreprinderii Gun-Club. El urmărea zi cu zi discuțiile comitetului. Cele mai simple pregătiri ale acestei mari experiențe, chestiunile de cifre pe care le stârnea, greutățile mecanice de dezlegat, într-un cuvânt, punerea ei în mișcare, iată ceva care-l împătimea în cel mai înalt grad. Se scursese mai bine de un an între începerea lucrărilor și terminarea lor, dar acest întreval nu trebuia să fie gol de locul de ales pentru găuritul, construirea tiparului, fonta Columbiadului, încărcătura lui foarte primejdioasă erau mai mult decât trebuia ca să întărâte curiozitatea publicului. Proiectilul, o dată aruncat, ar scăpa privirilor în câteva zeci de secunde, apoi ce s-ar alege din el, cum ar străbate văzduhul, în ce chip ar atinge Luna... Numai un restrâns număr de privilegiați ar vedea-o cu propriii ochi. Așadar, pregătirile experimentului, amănuntele precise ale îndeplinirii constituau aunci adevăratul interes. Totuși curată atracție științifică a întreprinderii a fost repede agățată de un incident. Se știe cât de numeroase grupuri de admiratori și de prieteni adunase planul lui Barbicane în jurul său. Totuși, oricât de onorabilă și de extraordinară fusese ea, această majoritate nu putea constitui unanimitate. Un singur om, unul singur în toate Statele Unite, a protestat împotriva Gub-Club. L-a atacat cu tărie, cu fiecare prijej. Și, pentru că așa e făcută firea, Barbicane a fost mai simțitor la această împotrivire a unui singur om decât la aplauzele tuturor celorlalți. Totuși el știa bine motivul acestei antipatii, de unde purcedea această dușmarție singuratică, pentru că era personală și de data veche, în sfârșit, din ce potrivnicie de amor propriu luase ea naștere. Pe acest dușman stăruitor, președintele Gun-Club nu-l văzuse niciodată. Din fericire, căci întâlnirea acestor doi bărbați cu siguranță că i-ar fi dus în încurcături supărătoare.”
