Soacra cu trei nurori

    "Soacra cu trei nurori" de Ion Creangă - textul original este însoțit de ilustrații mari, viu colorate.     Fragment din povestea "Soacra cu trei nurori" de Ion Creangă:     "Nurorile atunci sar arse în picioare și cele mari încep a tremura ca varga, de frică, și lăsă capul în jos de rușine.
Citește tot rezumatul cărții Soacra cu trei nurori... Iar cea cu pricina răspunde:     — Dă bine, mămucă, nu știi c-au venit tătucă și cu mămuca și le-am făcut de mâncare, și le-am scos un cofăiel de vin, și de aceea ne-am chefăluit și noi oleacă? Iacă, chiar mai adineaorea s-au dus.     — Și m-au văzut cuscrii cum dormeam?     — D-apoi cum să nu te vadă, mămuca?     — Ș-apoi de ce nu m-ați sculat? Mânca-v-ar ciuma să vă mănânce!     — D-apoi, mămuca, fetele acestea au spus că dumneata vezi tot, și de aceea am gândit că ești mânioasă pe tătucă și pe mamuca, de nu te scoli. Și ei erau așa de mâhniți, de mai nu le-a țicnit mâncarea.     — Ei lasă, ticăloaselor, că v-oi dobzala eu de-acu-nainte.     Și de atunci nurorile n-au mai avut zi bună în casă cu baba. Când își aducea ea aminte de puicile sale nadolence și boghete, de vinișorul din cramă, de răsipă ce s-a făcut cu munca ei, și c-au văzut-o cuscrii dormind așa lăfăiată, cum era, crăpă de ciudă și rodea în nurori, cum roade cariul în lemn. Se lehametisiseră până și cele două de gura cea rea a babei, și cea mai tânără găsi acum prilej să-i facă pe obraz și să orânduiască totodată și moștenirea babei prin o diată nemaipomenită până atunci, și iată cum:     — Cumnatelor, zise ea într-o zi, când se aflau singure în vie; nu putem trăi în casa aceasta, de n-om face toate chipurile să scăpăm de hârca de babă." Citește mai puțin...