Dincolo de frontiere

Andrei Makine a dezvăluit, spre stupefacția generală, într-un interviu din 2011 pentru Le Figaro, că sub semnătura scriitorului Gabriel Osmonde se ascunde tot el. Sub propriul nume, încoronat de laurii premiului Goncourt în 1995, a publicat 18 volume, sub cel de-al doilea, doar patru. Romanul Dincolo de frontiere îi aduce pe cei doi între coperțile aceleiași cărți, în care Osmonde devine personaj, mentor spiritual, mag și călător prin interstițiile lumii vizibile. Complexa arhitectură a volumului, sub arcadele căreia se intersectează nu doar măști umane din toate azimuturile, ci și ficțiuni diferite, ne poartă de la Paris la Bruxelles și apoi într-o Abhăzie edenică, unde sîntem pregătiți să înțelegem rosturile celei de-a Treia Nașteri, Alternașterea, adică supraviețuirea dincolo de identitățile noastre, biologică și socială, și chiar „dincolo de dispariția noastră fizică”.   Frontierele despre care vorbește autorul Testamentului francez sînt cele pe care le depășești prin radicalizare, sau prin exil, dar și cele ale romanului. Cine vorbește, de fapt, în această carte? Andrei Makine își pune o mulțime de măști. Dacă Gabriel Osmonde este un nume de împrumut cu care a semnat mai multe romane în urmă cu vreo zece ani, mai ales Alternaștere, deducem că în Dincolo de frontiere există trei voci: Lynden, Osmonde și Makine. Adică un cavaler al Apocalipsei, un scriitor bîntuit de viziuni felliniene și un narator mai rezonabil. Pe cine trebuie să asculți? Acest joc ne conduce la singura întrebare care merită pusă: se poate spune totul prin literatură? Cu-adevărat? În ce măsură o epocă îi permite unui scriitor - Makine, Osmonde, Lynden - să deschidă robinetul temerilor și fantasmelor sale, să elibereze torente de cuvinte, idei, imagini fără să i se reproșeze ca provoacă, pervertește, murdărește? - Le Figaro litteraire   De data aceasta, Andrei Makine nu ne mai ia cu el în călătorie în Siberia, ci împinge tot mai departe limitele noastre psihologice. În Dincolo de frontiere, el pune sub semnul întrebării atît condiția umană, cît și pe cea de scriitor: poate acesta din urmă să scrie totul? Un roman sclipitor și exploziv. - La Voix du Nord