Fram ursul polar

O frumoasă şi înduioşătoare poveste despre animalul gheţurilor - Fram, ursul polar. O nuvelă pentru toţi, mari şi mici deopotrivă. Poate un pic mai tristă pentru copii, dar cu siguranţă de citit! ... De ce &icîrc;ntârzia Fram? Aceasta nu se mai întâmplase niciodată. Fram îi &icîrc;ntrecea pe toţi. El nu avea nevoie de &icîrc;mblânzitor, de cravaşă şi de semnale. Intră singur în arenă, ca un om. Intră în două labe, cât e de mare. Salută în dreapta şi în stânga, înainte şi &icîrc;napoi. Se plimba cu labele la spate, de jur &icîrc;mprejurul arenei, până ce se potoleau aplauzele. Pe urmă făcea un semn că vrea linişte. Şi &icîrc;ncepea singur programul lui. Se ridică pe prăjină ca un marinar pe catargul corăbiei. Umbla cu o bicicletă uriaşă, trecând pe punţi în cumpănă. Făcea dublu salt mortal şi bea bere din sticlă. Ştia să fie comic şi grav. Invită cu laba luptători din galerie şi staluri să boxeze cu el. Întotdeauna se găsea cineva din galerie să coboare şi să încerce. Lupta sfârşea în hazul tuturor, fiindcă Fram era puternic, dar blând şi glumeţ. Cu o singură labă moale culca omul la pământ. Pe urmă începea să numere, bătând cu laba în aer: una, două, trei, patru, cinci... Când isprăvea de numărat, îşi ridică adversarul subsuoară ca pe-o boccea şi-i dădea drumul de-a rostogolul la picioarele publicului din loje. Omul se ridică ruşinat, ştergându-se de praf, în r&acîrc;sul lumii. Fram chema cu laba, sus, spre galerie: — Ei, cine mai pofteşte? Curaj, vă rog!