O magnifică odisee a terorii de la maestrul genului horror. Derry, din Maine, este un orășel de provincie înspăimântător de familiar oricui, numai că aici chiar se petrec lucruri cu adevărat înspăimântătoare. Șapte adolescenți s-au confruntat direct cu aceste lucruri. Iar acum trebuie să se întoarcă și să-și respecte promisiunea făcută cu 28 de ani în urmă: să prindă creatura care vânează din nou copiii orașului. Amintirile lor îngrozitoare despre vara când totul s-a schimbat îi vor ajuta să vâneze la rândul lor monstrul mascat în clovn care ademenește cu baloane, castane coapte și covrigei. Lumea copiilor se prelungește într-un imperiu al fricii, căci răul absolut, oroarea fără nume nu poate fi învinsă decât de iubire și prietenie. Un roman care redă o altă dimensiune a spaimei, dar și o poveste magnifică despre prietenie. King a scris o capodoperă. - People Roman ecranizat de Warner Bross in 2017. Fragment din roman: "Glasul îi era încăpățânat, dar prefera să nu se uite la Richie. Sus pe pomeții ambilor obraji îi apăruse câte o pată de roșeață intensă. Ajunseră în fața casei lui Richie. Maggie Tozier stătea pe verandă, citind o carte. Le făcu cu mâna și strigă: Bună, băieți! Vreți niște ceai de la gheață? — Venim imediat, mămico, răspunse Richie, apoi i se adresă lui Bill. N-o să fie nimic acolo. Probabil că a văzut doar un vagabond și s-a fleșcăit tot, pentru Dumnezeu, îl știi pe Eddie. — M-m-mda. Îl sș-știu pe E-E-Eddie. D-da' ți-ții minte po-poza d-din a-a-album? Richie se foi pe loc, încurcat. Bill ridică mâna dreaptă. Fâșiile de leucoplast nu mai erau, dar Richie putea să vadă cerculețele de țesut cicatrizat ce se vindecă pe primele trei degete ale lui Bill. — Mda, da'... — A-a-sculta-m-mă, începu Bill să vorbească foarte rar, străpungând ochii lui Richie cu ai săi. Relata încă o dată similitudinile dintre povestirea lui Ben și cea a lui Eddie... Și le lega pe acestea cu ceea ce văzuseră în fotografia mișcătoare. Sugera din nou că acel clovn îi omorâse pe băieții și fetele găsiți uciși în Derry din decembrie trecut. — Ss-și po-po-poate că nu numai pe e-ei, încheie Bill. Cu-cum rămâne cu to-toți cei ca-care au di-dispărut? Cum rămâne cu E-E-Eddie Co-Cor-Corcoran? — Ei, căcat, a fugit de frică lu' tă-su vitreg, replică Richie. — E-ei, po-poate că d-da sau po-poate că n-n-nu. L-am cunoscut pu-puțintel s-și eu și ș-știu că ta-ta-su-l ba-ba-bătea. Și mă-măi ș-știu și că a-avea obiceiu' să lipsească no-noaptea de-acasă că-cate-odată ca să scă-cape de e-e-el. — Așa că poate clovnul l-a prins când lipsea de-acasă, spuse îngândurat Richie. Asta e? Bill dădu din cap. — Și ce vrei, atunci? Să-i ceri autograful? — Dacă cl-cl-cl-ovnul i-a omorât pe ce-ce-ceilalți, înseamnă că-că e-e-el l-a o-o-omorât șși pe G-Georgie, spuse Bill. Ochii săi îi prinseră pe ai lui Richie; erau ca ardezia - duri, neiertători, nedispuși la niciun compromis. — V-vreau să-l o-o-mor. — Iisuse Hristoase! făcu Richie speriat. Și cum ai s-o faci? — Tă-tată are un pi-pi-pistol, continuă Bill; de pe buze îi zbură un strop de salivă, dar Richie abia dacă observă. N-n-nu știe că-că știu, da' s-ș-știu. E pe raftul de su-sus în du-du-lapul lui. — Asta ar fi grozav dacă-i un om, își dădu Richie cu presupusul, și dacă reușim să-l găsim așezat pe-un maldăr de oase de copii... — Băieți, am turnat ceaiul! anunță voioasă mama lui Richie. Faceți bine de veniți să vi-l luați! — Imediat, mămico! strigă iarăși Richie, oferind un larg zâmbet fals, care dispăru de îndată ce se întoarse din nou spre Bill. Pentru că n-aș împușca un om doar fiindcă poartă un costum de clovn, Billy. Tu ești cel mai bun prieten al meu, n-aș face-o și nu te-aș lăsa nici pe tine s-o faci dacă te-aș putea opri. — S-și dă-dacă chi-chiar e o gră-grămadă de oa-oase? Richie își linse buzele și un moment nu spuse nimic. Apoi îl întrebă pe Bill: — Ce-ai să faci dacă nu e un om, Billy? Dacă de fapt e un fel de monstru? Dacă există cu adevărat lucruri de astea? Ben Hanscom a spus că era mumia, și că baloanele pluteau împotriva vântului, și că nu avea umbra. Pe urmă, poza din albumul lui Georgie... Sau ne-am imaginat totul, sau a fost o vrajă, și trebuie să-ți spun, frățioare, că nu cred că doar ne-am imaginat. Degetele tale sigur nu și-au imaginat, nu-i așa? Bill clătină din cap. "
IT
