„Interpretarea viselor” este a doua operă din colecția completă Sigmund Freud a editurii Trei. (recenzia operei I o găsiți aici).
Cartea „Interpretarea viselor” este prima operă a lui Freud. A fost scrisă în perioada 1897-1899 și a fost publicată în 1900 Freud considerând-o lucrarea sa cea mai importantă care va marca începutul noului secol. Din păcate ea nu s-a vândut pe cum se aștepta iar o perioadă de câțiva ani a rămas dezamăgit deși nu și-a pierdut încrederea în valoare ei.
Motivul acestui eșec inițial a fost datorat și lipsei de autoritate din lumea academică a lui Freud în acea perioadă. La sfârșitul secolului XIX, în Imperiul Austro – Ungar, pentru a primit titlul de profesor trebuia să fi investit printr-un document de împărat. Desigur nu se ajungea atât de ușor la cel mai important om din stat dar într-un final datorită unor cunoștințe Freud primește acest titlu. Din acel moment viața profesională s-a schimbat. Având acum autoritate în lumea academică cartea sa a început să fie cumpărtată, citită, analizată și criticată tot mai mult.
Cartea stă la baza curentului psihodinamic din psihologie, respectiv Psihanaliza. Deși titlul pare foarte atractiv, o parte din carte ( în special capitolul 7) este foarte tehnic explicată. Poate fi dificil de citit pentru o persoană care nu a lecturat introducerea în psihanaliză sau nu are o bază în acest domeniu.
Cartea este structurată în următoarele mari capitole:
- Literatura științifică asupra problemei viselor
- Metoda interpretării viselor. Analiza unui exemplu de vis;
- Visul este împlinirea unei dorințe;
- Deformarea în vis;
- Materialul și sursele visului;
- Travaliul visului;
- Despre psihologia proceselor onirice; Bibliografie, index etc.
Ce îmi place foarte mult la această carte este faptul că Freud oferă foarte multe exemple de vise pe care le analizează. În mare încearcă să acopere toate tipurile de vise: de la cele mai simple la cele mai complexe cum sunt coșmarurile.
Pentru mine cartea a fost un deschizător de drumuri din mai multe motive:
– apar în psihologie conceptele cunoscute astăzi de noi ca inconștient, preconștient, conștient, deformare onirică, condensare, simbolistica din vis, refulare, complexul Oedip etc.
– deși pe alocuri metoda sa de interpretare lasă loc de scepticism este pentru prima dată când o persoană încearcă științific să analizeze un vis ( până în acel moment visele fie erau: „daruri” divine, stimuli fizici etc.)
– am devenit mult mai curios de visele mele, fiind chiar uneori nerăbdător pentru următoarea dimineață să observ ce am visat și de ce.
– folosind principiul său de a analiza am reușit pe alocuri să înțeleg visele și trăirile altor persoane.
Ce consider că trebuie menționat este faptul că deși Freud a fost un deschizător de drumuri, ca mulți dintre noi, a intrat în capcana propriei sale creații. Sunt pasaje în care interpretările sale sunt parcă forțate. Se poate remarca uneori rigiditatea sa în acceptarea altor explicații. De exemplu, deși sunt tipuri de vise pe care nu le putea interpreta atât de clar, cum sunt visele premonitorii, forța analiza lor să corespundă teoriei sale.
Carl Gustav Jung, fondatorul psihologiei analitice, un mare discipol al lui Freud, era convins că visele sunt mai mult decât ce susținea el. Printre alte motive și acest aspect a dus la ruptura dintre cei doi.
Ca o mică paranteză, a apărut spre sfârșitului anului trecut cartea „Analiza viselor” de Carl Gustav Jung. Deși am cumpărat-o, nu am ajuns încă să o citesc pentru că este foarte „grea”: fizic și metaforic.
Revenind la recenzie, cartea „Interpretarea viselor”, este, indiferent de ce spun criticii, o carte importantă în psihologie. Este un prim pas făcut de unul dintre primii pionieri al acestui domeniu.
Eu o recomand cu multă căldură. Chiar dacă vor fi momente când nu veți înțelege anumite pasaje datorită limbajului de specialitate sau a unui nivel prea tehnic de exprimare, esența ce constă în analiza visului o veți învăța.
Poate nu este cea mai corectă sau exactă tehnică de interpretarea dar este printre puținele care sunt relativ demonstrabile pentru cel care a visat și este folosită, chiar dacă nu neapărat în formula sa originală, în prezent de mulți psihoterapeuți. Personal am reușit să îmi înțeleg anumite vise și sunt fericit că există un „instrument” pentru a studia și acea treime din viață pe care o petrecem dormind și visând.
„O altă serie de vise care pot să fie numite tipice sunt cele care au drept conținut faptul că a murit un membru drag al familiei, părinte, soră sau frate, un copil etc. Dintre aceste vise se pot diferenția imediat două clase: cele în care rămânem neatinși de tristețe și la trezire ne mirăm de lipsa noastră de sentimente și cele în care resimțim o durere profundă față de această moarte, pe care o exprimăm în somn prin cele mai fierbinți lacrimi.
Putem să lăsăm la o parte visele din primul grup; ele nu au niciun drept să treacă drept tipice. Analizându-le aflăm că ele înseamnă altceva decât ceea ce conțin, că ele sunt menite să acopere alte dorințe….(urmează un exemplu)..Altfel sunt resimțite visele care prezintă moartea unei persoane dragi din familie, însoțită de afecte dureroase…..„ – Sigmund Freud „Interpretarea viselor”
Alte recenzii de la Sigmund Freud:
