Marguerite Duras este o prozatoare franceză și regizor de film, autoare a numeroase romane de succes traduse în toată lumea, printre care „Hiroshima, dragostea mea” și „Amanta engleză”.
Titlul romanului te poate duce cu gândul la o poveste de dragoste sau, de ce nu, un triunghi amoros, însă tema acestuia este o crimă comisă într-o liniștită localitate franceză. Cunoaștem autorul crimei și victima, dar nu avem în fața un motiv pentru care aceasta a fost comisă.
O carte despre crima din Viorne așa cum reiese încă din primul paragraf al romanului. Un polițist aflat sub acoperire sosește într-un bar local pentru a afla mai multe detalii. Aflăm identitate victimei (secționată în nouă bucăți aruncate în diferite trenuri de marfă care au trecut în seara crimei prin localitate) și identitatea ucigașului.
Cartea este structurată sub forma unui interogatoriu. Un personaj despre care că este interesat să scrie o carte despre crimă și să afle motivația ucigașei. Trei discuții purtate cu proprietarul barului, soțul ucigașei și autoarea crimei.
Titlul pornește de la o greșeală de redactare a ucigașei. Aflăm de la soțul acesteia că, în urmă cu mai mulți ani, aceasta obișnuia să trimită scrisori diverse unor ziare franceze. Una dintre principalele preocupări ale acesteia era îngrijirea pe timpul iernii a „amantei” engleze. În franceză, la mente (menta) se pronunță ca l’amante (amanta). De altfel, singurul regret al ucigașei pare să fie grădina pe care o lăsa în urmă o dată cu intrarea în închisoare.
Motivația crimei rămâne un mister și este supusă interpretării. Ce este interesant la acest roman este structura dialogată și, poate, faptul că finalul nu aduce un răspuns întrebării centrale: care a fost motivația crimei?
Alte recenzii de la Marguerite Duras:
