Îmi era foarte dor de un Thriller bun și de fiecare dată când nu am inspirație, mă duc la raftul din bibliotecă dedicat acestui gen și de cele mai multe ori plec cu o carte apărută la Editura Trei. Celebra „Serie Neagră” încă mă marchează, pentru că o citeam mult în facultate și așteptam să vină ziua de miercuri pentru a o cumpăra de la kioskurile de ziare. Dintre autorii scandinavi descoperiți atunci, Camilla Lackberg m-a super impresionat, pentru că are sânge rece și scrie foarte dur, dar realist. De atunci mi-am dat seama cât de diferiți sunt autorii scandinavi față de restul, fiind mai puțini comerciali, mai duri, mai impactanți și mai bine calculați în toate scenariile pe care le fac. Restul pot spune că este istorie.
Așa cum spuneam, am ales din bibliotecă „Aripi de Argint” de Camilla Lackberg, traducere din limba maternă de la „Lacrimi de argint”. Este partea a doua de la „Colivia de Aur” și am așteptat-o cu sufletul la gură, având o abordare ușor diferită față de restul cărților pe care le-am citit de la ea. Nu mă înțelegeți greșit, tot necruțătoare este, însă parcă a devenit puuutin mai comercială, vrând să se apropie de stilul altor autori mai cunoscuți. Nevermind, este tot Camilla și eu citesc orice scrie ea, fără să comentez sau să critic.
Tocmai când Faye Adelheim credea că problemele s-au sfârșit, întreaga sa existenţă e încă o dată în pericol. Și-a construit o viaţă numai a ei în străinătate, fostul său soţ, Jack, este la închisoare, iar Revenge, compania pe care a creat-o, se bucură de un succes uriaș. Însă când Revenge e pe cale de a fi lansată și în SUA, Faye se confruntă cu o ameninţare majoră la adresa companiei sale, așa că e nevoită să se întoarcă la Stockholm. Cu ajutorul câtorva prietene de mare încredere, Faye se luptă să salveze ceea ce îi aparţine – și totodată să se protejeze pe sine însăși și pe cei dragi ei.
Ne întoarcem acasă, în Suedia, unde Faye este nevoită să se întoarcă. Îmi era dor de aceste meleaguri și sincer, mă bucur că nu mai are loc acțiunea în SUA, fiind un context cu care eram super obișnuită din alte cărți. Suedia are ceva mai pitoresc, mai local și se vede cât iubește Camilla această țară. Mi-a adus aminte puțin de dragostea Dianei Gabaldon pentru Scoția și îmi place când văd autoare atât de implicate în modul de relatare și descriere. Mi-a plăcut să o văd pe Faye extrem de emancipată, plină de viață și i-am admirat modul în care încearcă cât de cât să îți reclădească viitorul. Începe să aibă iar încredere în bărbați și face câteva alegeri mai „picante”, însă e chiar ok. Și pe plan profesional, totul este super pentru ea și compania ei triumfă pe toate planurile. Într-un cuvânt, tot nu am aflat despre Faye în primul volum aflăm acum și nu toate informațiile sunt drăguțe și despre dragoste și prosperitate. Multe au legătură cu alegerile greșite din trecut pe care aceasta dorește să le lase în urmă, dar îi este foarte greu atunci când trecutul o ajunge cu pași repezi și riscă să îi pună viitorul în pericol. Faye este un personaj foarte bine construit și mi-a plăcut modul in care Camilla a făcut-o să fie imperfectă, cu bune și cu rele, exact ca un personaj din viața reală.
Așa cum am zis mai sus, se întoarce în Suedia și acolo are parte de ceva surprize, care vin în mare parte din trecut și din partea lui Jack, fostul soț, pe care presupun că îl cunoașteți. Nu voi spune mai departe ce se întâmplă, doar că Faye va avea multe lucruri de pus la punct și modul în care acțiunea se desfășoare nu lasă de dorit. Ce-i drept, am trăit mai intens în „Colivia de Aur” și pot spune că nu se compară din punct de vedere dramă. O să aibă loc un anumit lucru și de atunci o să simțim foarte accelerat ritmul, lucru care m-a încântat, dar m-a și durut puțin capul din cauza asta. Iubesc poveștile alerte și partea a doua din această carte a fost INTENSĂ, cu litere mari.
Recomand această carte, dar și seria completă celor care iubesc un roman polițist scris de o autoare care știe ce spune. Vă zic cu încredere, dacă vreți să încercați pentru prima dată acest gen, Camilla Lackberg este pentru voi.
Alte recenzii de la Camilla Lackberg:
