Dacă aș interpreta această inestimabilă capodoperă literară ca pe o alegorie, atunci romanul ” Așteptându-i pe barbari”, al scriitorului sud-african J.M. Coetzee se poate inocula în chenarul oricărei societăți din absolut orice etapă a istoriei universale, fiind o pildă de netăgăduit care, revărsându-se șerpuitor, creează un penetrant sistem filozofic.
Cu un tăios spirit analitic, scriitorul sud-african dă naștere unei povești care răstignește și mântuiește, într-o amețitoare succesiune, scoțând la lumină durerea, suferința, nedreptatea și eronata interpretare a sistemelor de valori, totul într-un stil expansionist, făr a cruța întregul ansamblu al firii umane.
Cu siguranță că există la J.M: Coetzee, cu precădere în acestă carte, o anumită beatificare a suferinței într-un minuțios descriptivism care, îmbinând senzorialul și raționalul într-o spirală aproape neverosimilă și totuși netrunchiată, scoate la lumină întreaga scorburoasă înnegurare a unor minți sălbatice, egoiste și asupritoare. Practic, după ce termini de citit această carte nu poți să nu te întrebi care sunt adevărații barbari, dintr-odată lumina devenind beznă li strigătul tăcere, ca o continuă și contondentă redimensionare a tuturor axiomizărilor, idealismul ruginindu-și dureros și terifiant avântul frumos caligrafiat în vremurile ceva mai liniștite sau doar aparent liniștite.
O carte fabuloasă!
Lectură plăcută!
Alte recenzii de la J.M. Coetzee:
