Colecția Rao Classic și-a îmbogățit frumusețea, adăugând printre titlurile deja existente cartea Basme de Herman Hesse. Pot afirma cu drag faptul că am mai auzit de acest autor, atât de la persoane foarte cultivate, cu gusturi literare fine, dar și de la tineri la început de drum. Cu siguranță, își merită toate laudele!
În această carte regăsim basmele lui Hesse, autor german, scrise de-a lungul anilor. Ne sunt etalate 21 de povești diverse, de excepție, despre ființe extraordinare, sau despre oameni speciali.
De-a lungul acestei cărți m-am bucurat precum un copil ce ascultă pentru întâia oară o poveste fantastică. Am experimentat tristețe și am simțit profunzimea cuvintelor. Magia și măiestria folosită in fiecare dintre povești mi-a mângâiat sufletul. Am trecut prin 21 de lumi diferite. Am trăit 21 de experiențe diferite, care mai de care mai speciale.
Preferatele mele au fost: ’’Visul unui fluier’’, ’’Piticul’’ și ’’Poetul’’. În cadrul primului basm menționat am regăsit un pasaj fermecător, un citat pe care nu îl voi uita prea curând, ce însumeaza tot ce mi-aș fi dorit să o facă.
Moartea era viață, și viața era moarte, și amândouă erau prinse într-o eternă și năprasnică încleștare a iubirii- acesta era adevarul ultim, și rostul lumii și de aici răzbătea o lumină care reușea să preamărească până și nefericirea, dar și o umbră care tulbura orice bucurie și frumusețe, cufundându-le în beznă. Din această beznă însă, bucuria ardea mai tare și mai frumos, iar iubirea mai intens din această întunecime.
Citind această carte am simțit că visez..că mă aflu într-un vis adânc..din care nu mă poate trezi nimeni. Bucuria oferită de aceste povestioare nu se poate compara cu alta. Personajele șarmante, amuzante, sau poate chiar triste sunt făurite cu mult patos.
Eram ferm convinsă că este genul de lectură pe care o poți lăsa de pe o zi pe alta. În urma citirii a maxim două pagini am realizat faptul că ma înșel. Am devorat cartea în câteva ore, dar trăirile oferite de ea au ramas alături de mine de atunci si până acum.
Iarăși și iarăși mă afund
În fântâna ta, legendă de demult,
Ale tale dulci cântări le mai aud departe
Cum râzi, cum visezi, cum plângi incetișor.
Din adâncuri urca un îndemn
Și un cuvânt vrăjit în șoaptă e rostit,
De parcă beat aș fi și adormit,
Iar tu mă chemi mereu, necontenit.
V-o recomand din tot sufletul pentru aceste zile de toamne friguroase, animate de culorile jucăușe ale frunzelor și de vuietul liniștit al vântului. De la Herman Hesse doresc să mai citesc și alte opere, precum: ’’Lupul de stepă’’ și ’’Cele mai frumoase povestiri’’.
Sper că v-am făcut curioși în legătura cu această frumusețe și până data viitoare doresc să vă urez cu multă caldură lecturi frumoase și spor la citit!
Alte recenzii de la Herman Hesse:
