S-au zis atât de multe despre cartea „Casa bântuită” de Shirley Jackson că ar fi de speriat, încât m-am așteptat să bage spaima în mine. Însă, deși a fost o carte bună, în nici un caz nu m-a terifiat încât să visez urât sau să ajung să îmi fie frică noaptea. Mă așteptam la ceva mai horror, cu momente imprevizibile care să îmi dea fiori pe șira spinării. Dar nu a fost așa.
Nu contest faptul că romanul “Casa bântuită” de Shirley Jackson este de groază
Dar mai degraba, după părerea mea, este mai mult de fantezie și supranatural. De asemenea, ca gen poate fi numit cu ușurință roman gotic sau horror psihologic. Asta pentru că se axează foarte mult pe ceea ce gândesc personajele, pe ceea ce simt și pe felul în care casa bântuită pune stăpânire pe mințile lor și le joacă feste.
Cartea aceasta a fost publicată inițial în anul 1959. Iar titlul ei original este „The Haunting of Hill House”. Încă de pe atunci a fost proclamată drept una dintre cele mai bune ficțiuni de groază. Iar în ziua de azi mulți scriitori celebri o laudă și o consideră o carte de căpătâi în literatura horror.
În romanul „Casa bântuită” de Shirley Jackson este urmărită șederea a patru persoane diferite în bizara Hill House
Doctorul Montague este cel care îi unește pe toți sub acoperișul acestei clădiri somptuoase, dar monstruoase. El caută de ceva timp o asemenea casă presupus bântuită pentru a studia fenomenele ei pe propria piele. Și a găsit-o! Iar pentru a nu fi singur pe proprietate și a observa elementele supranaturale din mai multe puncte de vedere, invită aici pe alți trei temerari. Două femei și un tânăr, viitorul moștenitor al Hill House.
Theodora este o tânără artistă, cam capricioasă, dar destul de curajoasă. Eleanor este o femeie mai puțin sociabilă, dar sensibilă și cu un trecut bântuit de fenomene poltergeist. Iar Luke, viitorul proprietar al casei este un mic dandy, fără prea multe ocupații, căruia îi place să sustragă diferite nimicuri.
La început traiul lor este tihnit, perturbat doar de lucruri ciudate, pe care apoi și le explică rațional
Dar mai încolo vor trăi pe propria piele diferite episoade supranaturale care îi sperie. Casa bântuită e ciudată. Își are obiceiurile ei rele, dar ziua pare inofensivă. Asta aparte de construcția ei neobișnuită ce sfidează ușor gravitația. Noaptea, în schimb, este o altă poveste. De îndată ce fiecare locuitor al ei merge în camera sa să doarmă, ea se dezlănțuie ca și cum ar fi vie.
Hill House nu încearcă să îi pună pe fugă pe cei care sunt acolo. Ci mai degrabă încearcă să îl sustragă pe unul dintre ei în adâncurile ei. Să îl înnebunească așa cum face de 80 de ani cu fiecare dintre cei care îndrăznesc să rămână în ea peste noapte.
Vei întâlni mister și dramă în majoritatea paginilor cărții, dar suspansul îl vei găsi mai rar. Însă depinde de tine cât de ușor de impresionat ești și cât de multe cărți de genul ai citit.
Alte recenzii de la Shirley Jackson:
