Prima dragoste a lui Clay Jensen îşi înregistrează ultimele cuvinte…
Clay Jensen se întoarce acasă de la şcoală şi găseşte pe verandă un pachet ciudat, adresat lui. Înăuntru descoperă mai multe casete înregistrate de Hannah Baker – colega lui de care era îndrăgostit –, care s-a sinucis cu două săptămâni în urmă.
Vocea lui Hannah îi dezvăluie că există treisprezece motive pentru care a decis să-şi pună capăt vieţii. Clay este unul dintre ele. Dacă va asculta casetele, va afla şi de ce.
Clay îşi petrece noaptea străbătând oraşul, cu Hannah pe post de ghid. Devine martor la durerea ei şi află adevărul despre el însuşi – un adevăr pe care nu şi-a dorit niciodată să îl înfrunte.
„Totul contează”, susţine Hannah şi explică apoi cum s-a înlănţuit totul, cum bulgărele de zăpadă a devenit din ce în ce mai mare, cum zvonurile împotriva cărora n-a reuşit să lupte s-au tot înmulţit până ce a simţit că nu mai poate face faţă.
Cele treisprezece motive este, cu siguranţă, un roman care te pune pe gânduri şi care te va face să-i priveşti cu mai multă atenţie pe cei din jur. Vei înţelege de ce cuvintele pot să doară mai mult decât crezi, dar şi – alese cu grijă – să aline.
Iar, în final, când vei închide cartea – pe care o vei urî sau iubi, dar lectura ei nu te va lăsa indiferent – şi vei trage linie, vei descoperi, paradoxal, o minunată pledoarie pentru viaţă – treisprezece motive pentru care e frumoasă şi merită trăită.
Clay Jensen e un adolescent normal. Merge la liceu, învaţă foarte bine, nu dă pe la petreceri, poate doar baluri şcolare şi cel mai important, nu prea are o viaţă amoroasă (doar dacă exersatul sărutului cu mâna se pune). Sau aşa ştim noi.
Hannah Baker se sinucide şi lasă în urmă un set de casete. Treisprezece, mai exact. Fiecare cunoştinţă care se află pe casetă le va primi şi le va asculta, dacă nu, ce i-au făcut ei Hannei poate ieşi la iveală.
Clay nu înţelege ce rău i-a făcut el Hannei când primeşte casetele. Oare iubirea lui pentru ea a deranjat-o? Deşi nu ştie să-i fi făcut nimic, este din ce în ce mai îngrijorat. Însă va afla că are un rol mai important în poveste decât toţi ceilalţi la un loc.
În faţa clasei, îndreptată spre elevi, se va afla catedra
domnului Porter. El va primi ultimul un colet fără
adresa expeditorului. Şi în mijlocul clasei, cu un rând
mai la stânga, se va afla banca lui Hannah Baker.
Goală.
Este o poveste mai mult decat frumoasă.Este o poveste care te răscoleşte şi după ce termini cartea. Motivele Hannei par pentru alţii prosteşti, dar ele sunt mai mult de atât. Mulţi adolescenţi trec prin experienţe asemanatoare (şi chiar mai rele), dar noi suntem în cea mai mare parte a timpului orbi şi nu reuşim să vedem suferinţa din ochii lor.
Cei care fac adolescenţii să se simtă aşa merită să experimenteze pe pielea lor cum este să treci prin aşa ceva. Nu este uşor, şi spun asta din propria mea experienţă. Am fost judecată pentru că citeam, pentru că purtam ochelari şi prin simplul fapt că eram om. Nu este bine, copii trebuie învăţaţi de mici că răutatea nu ajută la nimic.
Regulile sunt destul de simple. Sunt doar două. Regula
numărul unu: Asculţi. Regula numărul doi: Dai
mai departe. Sper că niciuna nu va fi floare la ureche.
Dacă aţi citit cartea, recomandaţi-le-o şi altora. Vorba este cel mai uşor mod de a ne exprima şi de a arăta şi altora un exemplu de carte ce merită citită. Dacă v-a plăcut cartea, uitaţi-vă la serial şi invers. Serialul şi cartea au un impact emoţional foarte puternic.
Dacă cunoaşteţi o persoană căreia nu-i place să citească recomandaţi-i serialul şi viceversa. La fel şi dacă cunoaşteţi o persoană care trece prin ceva asemănator. Arătaţi-i cât de mult suferă cunoscuţii şi prietenii când recurgi la un astfel de gest inconştient. Va găsi o persoană care îi va arăta că suicidul nu e singura soluţie. Poţi vorbi, poţi scrie sau face orice prin care dai afară toată energia rea pe care ţi-o dă aceste întâmplări.
Şi nu în ultimul rând, ia aminte şi discută tu însuţi cu persoanele dragi ţie sau cu o organizaţie care ajută astfel de cazuri. Te vei simţi mult mai bine şi vei fi inspirat să ajuţi şi tu pe alţii. Cel mai bine este să împarţi bunătate!
Am fost foarte norocoasă să dau peste această carte care mi-a deschis ochii şi m-a făcut să împart experienţa mea cu cei din jurul meu. O recomand cu tot dragul şi o consider cea mai bună carte citită de mine până acum.
Alte recenzii de la Jay Asher:
