,,O, voi, ce teferi v-ați născut la minte
cătați cu sârg ce tâlc ascund de glotă…
sub tainic văl, ciudatele-mi cuvinte.”
Cu toții știm și recunoaștem la un moment dat, faptul că sentimentul suprem este iubirea, dragostea ca ceara caldă mai duioasă. Dar ce se întâmplă atunci când cineva este privat de acest lucru, este îndepărtat și silit o viață întreagă sau o eternitate să renunțe la ea? Ce se întâmplă atunci când trebuie să înveți să renunți la iubire și să trăiești cu un dor care niciodată nu se va ostoi? Ridici Iadul dacă nu poți atinge Cerul?
În căutarea răspunsurilor pentru întrebările de mai sus îl vom avea drept îndrumător pe Dante, cel care a iubit o viață întreagă de la distanță – pe Beatrice, care înseamnă multe pentru acesta. În primul rând, un ideal de feminitate. Beatrice e frumoasă. E inteligentă și fermecătoare. Are toate calitățile morale pe care Dante le consideră esențiale la femeia ideală. O întâlnește pentru prima dată când sunt amândoi foarte tineri, prea tineri pentru a avea o relație. Și astfel alege să o venereze de la depărtare. Timpul trece, o reîntâlnește și i se pare și mai fermecătoare, sentimentele sale fiind și mai puternice pentru ea, deși e căsătorită cu altcineva. Iar ca urmare a acestui fapt, Dante alege să-și cânte sentimentele prin scris, compunând una din cele mai frumoase opera ale literaturii lumii-,,Divina comedie” – care vine să aline suferința provocată de moartea timpurie a frumoasei Beatrice.
Vast ca întindere, acest poem epic este alcătuit din trei parți – ,,Inferno”(,,Infernul”), ,,Purgatorio”(,,Purgatoriul”), ,,Paradiso”(,,Paradisul”).
Acțiunea capodoperei este plasată în primăvara anului 1300, anul sfânt sau ,,Il Grande Giubileo”, descriind coborârea lui Dante în ,,Infern”, trecerea prin ,,Purgatoriu”, și, în cele din urmă, ascensiunea în ,,Paradis”, pentru a termina cu unirea desăvârșită cu Divinitatea. Este condus prin ,,Infern”, la început de Virgiliu care reprezintă rațiunea, apoi de Beatrice care simbolizează credința.
Așadar, ,,Divina comedie” reprezintă o polarizare de sensuri: este un poem despre ,,starea sufletelor după moarte”, este o călătorie pe care omul o face pentru salvarea sufletului și pentru a găsi un sens moral al existenței, promovează valori ale dogmei creștine, creionează condiția umanității pe calea de a ieși din întunecatul Ev Mediu.
Alte recenzii de la Dante Alighieri:
O carte pe care am citit-o cu mare placere in adolescenta. Am ajuns sa o inteleg cu totul cativa ani mai tarziu.