„A journal to Stella” este o serie de scrisori scrise între anii 1710 și 1713, de la Jonathan Swift – Londra către Esther Johnson și însoțitoarea ei, Rebecca Dingley, în Irlanda.
We are so fond of one another, because our ailments are the same.
Publicat postum, în 1766, „A journal to Stella”, de Jonathan Swift este o colecție completă formată din șaizeci și cinci de scrisori. Esther (supranumită de Jonathan – Stella) era fiica însoțitoarei văduve a surorii lui Sir William Temple. Swift, angajat de Sir William, a fost tutorele Stellei încă de când era mică, pentru ca mai târziu, această relație să se transforme într-un atașament față de ea pentru tot parcursul vieții. Cei doi s-au cunoscut când avea ea avea doar opt ani și vor continua să o facă până la moarte. Swift a învățat-o să citească și să scrie apoi a introdus-o în lume artei.
Relația lui Jonathan cu Esther este una curioasă. După ce au împărtășit o prietenie de mai mulți ani, Jonathan pleacă din Irlanda, și se mută la Londra pentru o vreme. Începe o perioadă în care acesta este atras de alte femei, dar fără vreun rezultat canonic. Cu toate acestea, când un bărbat a manifestat interes pentru Esther și a dorit să se căsătorească cu prietena acestuia, scrisorile din jurnal dezvăluie modul în care Jonathan a împiedicat acest lucru. O astfel de intruziune ne oferă o dovadă clară despre afecțiunea pe care a simțit-o pentru Stella. Nu există relatări de ea însăși, însă Swift descrie caracterul ei de minune ca fiind femeie loială, amabilă și inteligentă.
…one enemy can do more hurt, than ten friends can do good.
„A Journal to Stella” este un studiu interesant despre relația dintre autorul clasic foarte apreciat, Jonathan Swift și o femeie care îi era foarte dragă. El i-a scris Stellei despre evenimentele politice și sociale actuale, cât și despre reacțiile sale la acestea. Scrisă cu afecțiune și proză detaliată, scrisorile care apar dezvăluie, de asemenea, idei despre cultura Londrei din secolul al XVIII-lea și prezintă mulți dintre bărbații proeminenți pe care i-a cunoscut Swift. Pe măsură ce scria despre rutina și viața de zi cu zi, cititorilor li se permite o privire privilegiată asupra modului în care acest faimos autor a trăit zi de zi, inclusiv detaliile intime ale relațiilor sale. Conține spiritul și umorul pentru care Swift este renumit, permițând chiar și cititorilor contemporani să cunoască acest om incredibil din secolul al XVIII-lea.
Primul jurnal, de acest tip, pe care l-am citit a fost cel scris de Nabokov, „Scrisori către Vera”, însă limbajul este unul diferit prin stil și abordare. Unul i-a scris soției, altul iubitei sale nedeclarate. Cea citită în rusă, oarecum mai apropiată după manieră și dulceață, a fost o lectură mai mult pentru plăcere. A doua este mai mult informativă, stilul este mult mai sobru și calculat, sunt totuși reprezentanții secolului XVIII. Dar nu regret că am întins această lectură timp de aproape un an de zile. Am dozat fiecare scrisoare, limbajul vechi a fost o adevărată încercare, chiar mi-am adus aminte de cărțile lui Austen și Bronte citite în original. Swift are lumea lui creată aparte, care i-a aparținut doar lui și Stellei. Putem doar invidia sau urma exemplul.
