Numele meu este Lucy Barton este o poveste de viață imaginată de scriitoarea Elizabeth Strout. Protagonista cărţii se află în spital, din cauza unei simple dureri. Ceea ce nu știe, însă este faptul că viața ei se va schimba.
Elizabeth Strout este o autoare contemporană de originea americană. Numele meu este Lucy Barton este a cincea carte a lui Strout, publicată în anul 2016. Lucrarea a fost nominalizată atât pentru premiul Man Booker Prize în anul debutului, cât şi în acest an la International Dublin Literary Award.
,,Nu poți să auzi inima mea frângându-se și știu că partea asta e adevărată, dar pentru mine cele două sunt inseparabile, sunetul porumbului care crește și sunetul inimii mele care se frânge.”
Romanul se împarte în două planuri: unul al vieții cotidiene din spitalul în care este internată Lucy și un altul în care ea își aduce aminte de momente grele ale existenței sale.
,,Există acum un interes mare faţă de străbuni și de obârșii, și asta înseamnă nume și locuri, și fotografii, și registre judiciare de la tribunal, dar cum aflăm țesătura zilnică a vieții lor?”
Atât trecutul cât și prezentul au un loc bine stabilit în memoria autoarei. Dacă în copilărie aceasta era săracă, trăind la periferie, în prezent, are o familie exemplară și se poate întreține.
Elizabeth Strout pune accentul pe relațiile familiare, aducând în scenă pe mama, pe fiicele și pe soțul lui Lucy. Povestea relatată în mod subiectiv are în centru familia.
Acțiune se petrece în anii 1980, în New York, când încă nu se posedau telefoane mobile. Astfel, legăturile protagonistei cu familia aflată la depărtare sunt slăbite.
,,Dar cred că știu atât de bine durerea pe care noi, copiii, o strângeam la piepturile noastre, cum durează ea întreaga noastră viață, cu doruri atât de mari încât nici măcar nu poți să plângi.”
Romanul este unul al regăsirii, al alinării sufleteşti. Dacă acesta începe cu starea de boală a protagonistei, în final, ea se va afla pe cele mai înalte culmi al vieţii sale.
Alte recenzii de la Elizabeth Strout:
