Paula Hawkins este una dintre primele autoare de Thriller pe care le-am descoperit pe parcursul meu de cititor. Deși genul noir este primul în preferințele mele, Hawkins și Flynn o să fie mereu în topul meu, pentru că au reușit să se plaseze pe poziții fruntașe și să aducă ceva nou, deosebit. A durat ceva vreme până când Paula a venit cu un nou roman, dar cred că așteptarea a meritat. În plus, această poveste o să aibă mereu un loc special în inima mea, pentru că am fost la lansarea ei, la un eveniment foarte frumos organizat de Editura Trei, căreia îi mulțumesc.
Bun-venit pe Eris: o insulă cu o singură casă, un singur locuitor, o singură cale de ieșire. Inaccesibilă de pe uscatul scoțian timp de 12 ore pe zi. Cândva, a fost căminul Vanessei: o pictoriță celebră, al cărei soț, cunoscut pentru infidelitățile lui, a dispărut cu 20 de ani în urmă. Acum este căminul lui Grace: o ființă solitară legată de maree, mulțumită în izolare. Însă când o galerie de artă din îndepărtata Londră face o descoperire șocantă, pe insulă vine un vizitator. Iar secretele de pe Eris amenință să iasă la lumină… Un roman ingenios, pe care nu-l poți lăsa din mână, dar și tulburător, Ora albastră consolidează locul Paulei Hawkins printre cei mai buni dintre cei mai nuanțați și stilați povestitori.
„Ora albastră” mi s-a părut un roman greu de parcurs, cu un subiect interesant, dar again, destul de dificil de asimilat. Eris este o insulă din zona Scoției, unde a locuit Vanessa Chapman, un artist local. Vanessa era cunoscută pentru operele ei deosebite, dar în jurul ei este și un mister, dispariția soțului ei acum câțiva ani. După moartea Vanessei, toate operele sale de ceramică au fost moștenite de Fundația Fairburn, deținută de Grace, cea care a avut grijă de Vanessa până la moartea acesteia. Atunci când în una dintre operele ei de artă se găsește un os care se dovedește a fi uman, lucrurile se complică foarte mult, pentru că totul indică spre o crimă nerezolvată.
Ceea ce urmează este foarte dificil de urmărit, pentru că deschide subiecte complicate, multe din trecut, care se întrepătrund și până la un moment dat, nu au sens. Însă, pe parcurs ce lucrurile încep să se așeze, aflăm lucruri care ne șochează, chiar dacă din punctul meu de vedere, finalul putea să fie mai clar și mai bine construit. Un minus din partea mea a fost acordat personajelor, care au fost sub orice critică și care m-au enervat ENORM. Nu a existat unul care să îmi placă pe deplin și care să mă ajute să duc povestea până la final.
Nu știu aici ce s-a întâmplat, însă au fost tare nesuferite aproape toate. În rest, povestea a avut o atmosferă foarte dubioasă și dark, exact ca într-un thriller bun. Nu mi-am dat seama decât spre final care este cursul corect al acțiunii, dar nu pot spune că am fost șocată total.
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE Trei
