Pitic printre gigante de Mîciu Vlad este un debut literar. Fără prejudecăți, fără așteptări și fără testul ”Intuiește despre ce urmează să citești știind titlul și coperta cărții” – test pentru a vedea dacă coperta la prima vedere îmi poate da o idee generală despre ce urmează să citesc, mi-am propus doar să mă bucur de o nouă poveste.
Dacă ar fi să descriu Pitic printre gigante folosind un singur cuvânt care să o descrie acum – după lectură, fără să mă gândesc prea mult aș zice curaj. E de bine sau o fi de rău? Curajul e bun, pe de o parte – apreciez tare și încrederea de nezdruncinat a autorului. Același curaj poate fi transformat într-o armă cu mai multe tăișuri – nu întâmplător am adus în discuție arma și tăișurile acestea, crede-mă – se potrivesc mănușă cu povestea care e plină de nesiguranță, criminali în serie, moarte, lupte, interlopi.. Toate se petrec în București – în care controlul este deținut de tot felul de grupări mafiote, iar activitatea acestora nu este una legală. Influențează întreg orașul folosindu-se de intimidare la fiecare pas și foarte multă violență.
Pitic printre gigante este Marcel, protagonistul din această poveste. Nu știu dacă s-a vrut a fi horror, miștery, thriller sau crime, dar a rezultat o combinație între toate acestea – iată o nouă dovadă clară de curaj de care dă dovadă autorul. Am identificat foarte multe elemente ale genului care mi-aș fi dorit să li se acorde o mai mare atenție, să fie dezvoltate cât pentru un roman – multe detalii poate că nici nu-și aveau rostul, în timp ce altele mi-au lipsit – ca să închege povestea și să facă legătura între evenimentele ce au loc.
Marcel Pinescu este pitic printre gigante din mai multe puncte de vedere. Deși este un băiat bun, muncitor și atent cu cei din jur, simte că nimic din ceea ce trăiește nu îl face fericit și nici nu-l împlinește: nu se simte iubit și apreciat, la muncă este jignit, folosit și abuzat în fiecare zi, iar acasă stă singur. De unde să-i surâdă șansă? Întâlnirea cu vecina Maria – pe care o încurajează și o ajută să renunțe la ideea de a renunța îi schimbă viața. Răsare soarele și pe strada lui, dar nu-l scutește de pericole – ba chiar dimpotrivă., fiind în preajma Mariei, pericolele îl pândesc din ce în ce mai tare.
Marcel nu are curaj atunci când vine vorba de propria persoană – pentru el nu are niciodată vorbe bune, el se simte inferior și înfricoșat de femeia care îi este șefă. E stâlp atunci când vine vorba de ceilalți și tremură ca varga de frică atunci când e pus față în față cu femeia care i-a făcut doar rău. De ce e pitic printre gigante? Frica îl transformă în victima perfectă, ușor de manipulat. Cine sunt gigantele din viața lui Marcel și cum este ajutat de-a lungul timpului?
Curajul care-i lipsea lui Marcel îl are autorul. Amândoi au avut nevoie de un start, să pornească în noua etapă din viața lor de undeva – Vlad a început prin a secrie această poveste, Marcel a învățat să lupte la propriu – după ce a simțit că va avea parte de situații în care va fi testat și lăsat să se descurce singur. Fiecare încercare l-a pus față în față cu schimbarea pe care nu avea cum să o mai evite. Marcel a reușit! Tot ceea ce a învățat îl ajută să înfrunte clanuri puternice, persoane în fața cărora tremura ca varga
La un moment dat m-am rătăcit, nu am mai înțeles nimic. Nu mai reușeam să urmăresc acțiunea – informații noi pe bandă rulantă, detalii cu viteza luminii, schimbări radicale – dialoguri și replici cu care mi-a fost greu să țin pasul. Grivei care are puteri nebănuite, personaje care se ascund și care îl pedepsesc – nu are rost să spun cum anume. Un iureș căruia chiar voiam să-i fac față și să-i înțeleg și mai bine rosul.
Deși nu pare, Marcel ajunge să fie apreciat de femeile din jurul lui și să fie iubit de mulțime – în fața căreia ajunge să spună o replică dură – e ceea ce nu mi-aș fi dorit vreodată să citesc într-o carte! Replica asta, din păcate, chiar nu-și avea rostul – nici măcar într-un pamflet sau o carte de Stand – Up Comedy. Autorul este ”Dumnezeul” povești sale: o scrie cum vrea, dar într-o poveste bună limita – care poate face diferența între bun și rău printr-o propoziție.
După luptă crâncenă, Bucureștiul nu mai este sub asediul interlopilor, trecutul se curăță prin sânge și foc. Bucureștiul merită o nouă șansă. Va fi mai bine? Noul nu garantează lipsa greutăților sau a evenimentelor neprevăzute. Și Marcel e bine, și-a dovedit că poate, a ajuns departe – mai departe decât spera. Ce mai are de testat? Inevitabilul.
Pitic printre gigante e despre curaj, schimbare și înfruntarea fricilor, despre neputințe învinse cu acțiuni pe care habar nu ai că le poți face, Pitic printre gigante este despre transformare. Rămâne Marcel omul bun ca înainte? Mi-ar fi plăcut să văd că da, că înțelege dincolo de ușurința cu care răul se răsplătește cu rău.
Pitic printre gigante – răul răsplătit cu rău nu e întotdeauna bine! Nu te lăsa cuprins de vârtejul care-ți promite că poți ajunge puternic. Nimic nu garantează că vei rămâne în vârf sau pe un piedestal. Puterea pe care o ai azi îți poate dăuna mâine – poate tăia adânc și fără pic de milă.
Pitic printre gigante e doar începutul, continuarea poate fi mai bună, din ce în ce mai bună!
Alte recenzii de la Mîciu Vlad:
