Recenzie “Prietena mea Conni” de Liane Schneider și Annette Steinhauer

Titlu: Prietena Mea Conni
Autor: Liane Schneider
,
Annette Steinhauer
An apariție : 2018
Editura: Editura CASA
Nr. Pagini: 80
Limba: Română
Gen Literar: Carti pentru copii
Recenzie de Adela Ptr.
Publicată la 29.12.2018
Nota recenzorului: 10/10
Recenzie “Prietena mea Conni” de Liane Schneider și Annette Steinhauer
5 (100%) 5 votes

 

Copilaria mică, momentul ideal pentru interacțiunea cu lectura, este (și) perioada primelor experiențe fundamentale – olița, mersul la gradiniță sau prima vizită la gradina zoologică. Translatarea lor însă, într-un limbaj accesibil copilului, nu este întotdeauna ușoară. Astfel că, sub semnul abstractizării, confruntarea cu marile experiențe fundamentale devine motiv de angoasă atât pentru părinte, cât și pentru copil.

În acest sens, Editura Casa vine în ajutorul părinților cu seria de carți ilustrate Prietena mea Conni. Colecția numară zece titluri, fiecare dintre acestea având-o ca personaj-central pe fetița cu același nume. La nivel global, poveștile se constituie ca prilej pentru conectarea părinte-copil, explicând totodată diverse șituații despre lume. Contactul cu aceste texte devine sinonim unei pregătiri timpurii a copilului pentru viață. Lectura cu voce tare facilitează cunoașterea și înțelegerea sănătoasă a lumii înconjurătoare. Mai mult decât atât, aceste cărți ilustrate încurajează spiritul explorator al copilului, prin consolidarea legăturii emoționale cu părintele. Așadar, Coni nu este doar cea mai bună prietenă a copilului, ci și ajutorul de nădejde al părintelui în explicarea evenimentelor din realitatea imediată.

Conni și olița

Aceasta este, în primul rand, o carte despre situații, o carte despre „ce se întampla dacă?”. Odata angrenat în universul lecturii, micul cititor se va găsi confruntat cu diverse problematizări ale unor contexte posibile. Narațiunea, dublată de ilustrații realiste, sugestive, capată, deci, rol de prevenție – familiarizat, în plan teoretic, cu o anumită acțiune, dar și cu consecința acesteia, copilul va gestiona mult mai ușor o situație concretă din viața reală. În al doilea rând, cartea oferă soluții. Spre exemplu, cu ajutorul lui Conni, aflăm ce este de facut atunci cand olița rămâne acasă, iar noi ne aflăm într-o vizită.

Prin naturalețea și firescul atitudinii lui Conni, copilul este încurajat cu blandețe să renunțe conștient la scutec. Această acțiune se petrece progresiv – Conni renunță prima dată la scutec ziua, iar mai apoi noaptea – și implică suportul necondiționat al întregii familii. Povestea accentuează fiecare aspect al progresului, recunoscut și apreciat întotdeauna de parinți. Mai mult decât atât, aceasta valorifică un joc metonimic: gestul lui Conni de a-și pune ursuletul pe olița ne dazvaluie faptul ca ea însași este pregatită pentru acest pas. Finalul carții, de asemenea interactiv, propune o recapitulare a lucrurilor de care are nevoie Conni/ la care poate renunța Conni – scutecul, olița, hârtia igienică.

Îți place cartea până acum? Vezi și lista cărților scrise de Liane Schneider.

Conni merge la grădiniță

Povestea  recunoaște, înainte de toate, importanța acestui pas în viața copilului. Astfel, a merge la grădiniță presupune mai întai o pregătire: achiziționarea unor lucruri sau vizita la pediatru. Cel mai important însă, experiența lui Conni capătă valențele unui exercitiu psihologic care insufla siguranță și confort. În sensul acesta, grădiniță este prezentată ca spațiu al bunei dispoziții. Copiii din „grupa aricilor” se joacă împreuna, mănâncă împreună sau își serbeaza ziua de naștere laolaltă; modul de funcționare a grădiniței devine o extensie a familiei de acasă. Atmosfera de aici este guvernată de educatoare, iar absența mamei – desparțirea de aceasta – nu provoacă neliniște.

Firul narativ raspunde în cheia firescului întrebării „cum va fi la grădiniță?”. În sensul acesta, copilul afla cu fiecare pagină ca mersul la grădiniță înseamnă: joacă, a mânca împreună, a asculta povești sau a desena. Mai mult decât atât, avand-o ghid pe Conni, copilul va deprinde importanța unor valori umane esențiale: empatia, simtul responsabilității, bucuria apartenenței la grup. Finalul povestirii încurajează copilul să-și dezbată emoțiile, povestindu-le parintilor despre experiența zilnică de la grădiniță.

Conni merge la dentist

Povestioara pleacă de la premisa fundamentală că spălatul pe dinți este inclus în igiena personală înca din copilaria mică. Însa, chiar și asa, lui Conni îi apare o carie. Această descoperire îl confruntă pe micul cititor cu explorarea unui univers cu totul aparte – cabinetul stomatologic. Întelegerea contextului este facilitată de ilustrațiile sugestive, iar receptarea lui este una pozitivă. Astfel că, deși a mai fost la dentist, Conni analizeaza obiectele din jur curioasă și amuzată: scaunul pe care este așezată, lampa de deasupra capului sau instrumentele metalice sclipitoare. Mai mult decât atât, alături de Conni, copilul va înțelege funcționalitatea instrumentelor medicale, dar și ce presupune curățarea dintelui sau plomba.

            Povestirea oferă și explicații relevante privind spălatul corect pe dinți. În plus, propune și de aceasta data jocul metonimic pentru întelegerea/ asumarea corecta a realității. Examinand dinții tatalui și descoperindu-i acestuia o carie, Conni îl încurajează – la dentist nu trebuie să îți fie frică, pentru că nu doare deloc! Finalul povestirii recapitulează informații prețioase legate de igiena corectă a dinților. De asemenea, sunt prezentate și câteva imagini sugestive pentru această activitate – ața dentară, periuța electrica, pasta de dinți.

            Seria de cărți ilustrate Prietena mea Conni îmbogățește viața lăuntrică a micului cititor, nuanțând-o. Explicațiile despre lume citite cu glas tare hrănesc imaginația copilului, întărindu-l totodată emoțional. Fiecare poveste lecturată este o izbandă, o pregătire temeinică pentru marea aventură a Vieții. Citiți-i, deci, copilului!

POST A COMMENT.