Fiica este un roman al molestării unui copil de către propriul părinte. În același timp este și despre oarba încredere a unei persoane în partenerul său de viață. Orbirea față de greutățile și drama propriului copil, un roman al suferinței și, contrar, nu al nepăsării, ci mai mult al încrederii excesive față de cineva.
Se pot teoretiza două tipuri de fericire: o fericire de moment, legată de satisfacerea nevoilor și a impulsurilor, și o fericire nesfârșită și nemăsurată, ca o condiție a existenței eterne. Iată, cred că aceasta din urmă nu există. E ceva la care ființa umană aspiră prin natura ei, dar conștiința că e imposibil să o atingi nu presupune deja în sine o condiție cronică de nefericire?
Silvia avea tot ce își dorea: Un soț minunat pe care îl iubea orbește și o fetiță minunată ce îi însenina zilele. Însă, undeva în decursul anilor, fiica sa minunată și drăgălașă se schimbă. Are des accese de violență și un comportament deplasat. Silvia cedează dreptul de redresare a copilei soțului ei. Asta până când Giorgio are un accident nefericit și cade de la fereastră, decedând. Așa ajunge Silvia să preia în totalitate frâiele comportamentale ale Mariei care, în loc de reabilitare se afundă și mai rău într-un comportament deviant.
Deși problema Mariei este descoperită, Silvia nu este în totalitate capabilă să proceseze drama copilei sale și, mai ales, modalitatea de a o ajuta. Când în viața Silviei apare Antonio, situația deraiază complet. Maria, pusă în fața noului iubit al mamei, face cu tot dinadinsul să îi atragă acestuia atenția. Și nu într-un fel inocent.
Va fi Silvia capabilă de a vedea situația sau din nou va suferi de oribirea dragostei, absentă la traumele copilului său?
Fiica este un roman dur despre situații reale cutremurătoare despre care auzim în viața de zi cu zi. Atenția nefirească a unui părinte față de copilul său, neobservat de cei din jur dar și semnele incipiente care ne avertizează din timp despre personalitatea cuiva și pe care, inconștient, alegem să nu le vedem. Avertizări sunt, ai claritatea de a le observa la timp?
Anna Giurickovic Dato te face să te îndoiești de cei din jur și te obligă la observație și introspecție. Iubirea nu trebuie să orbească total.
Alte recenzii de la Anna Giurickovic Dato:
