Îmi era foarte dor de Leigh și de stilul ei putin mai greoi, cu accente gotice. Nu oricine știe să scrie ca ea și atunci când faci o pauză și te reîntorci după o perioadă in universul lui Leigh, îți dai seama cât de talentată este și cât de frumos scrie. „Spiritul slujitor” este o poveste cu influențe istorice din perioada Inchiziției Spaniole, extrem de originală și de bine scrisă, care îți captează atenția prin intermediul detaliilor dar și a poveștii dintre Luzia și Santángel și a modului în care cei doi sunt legați.
Într-o casă prăpădită, pe o stradă prapadită din Madrid, Luzia Cotado folosește frânturi de magie ca să-și poarte povara vieții de slujnică. Dar când stapâna ei intrigantă îi descoperă talentul pentru mici miracole, îi cere să-și folosească darurile în beneficiul poziției sociale. Ceea ce începe ca o simplă distracție pentru nobilime devine primejdios când Luzia atrage atenția lui Antonio Pérez, secretarul căzut în dizgrație al regelui Spaniei. Încă marcat de înfrângerea armatei sale, regele caută cu disperare orice avantaj în războiul împotriva reginei eretice a Angliei — iar Pérez nu sa dă înapoi de la nimic ca să-i reintre în grații. Hotarâtă să profite de ocazia unica de a-și schimba soarta, Luzia se avântă într-o lume de clarvăzători și alchimiști, oameni sfinți și negustori, unde linia dintre magie, știință și fraudă nu e niciodată sigură. Pe măsură ce notorietatea ei crește, crește și pericolul ca sângele ei evreiesc s-o aducă în ghearele Inchiziției. Va trebui să-și folosească toata inteligența și voința ca să supraviețuiască — și chiar să-și asigure ajutorul lui Guillén Santángel, un spirit slujitor nemuritor înveninat, ale cărui secrete se pot dovedi letale pentru amândoi.
Luzia este menajeră și realizează treburile zilnice folosindu-se de magia ei, până când este prinsă de șefa casei, care o va exploata pentru treburile sale. Pornind din cel punct, Luzia este aruncată în interiorul unui joc de culise istoric, de la familii nobile la oameni care dețin secrete mari, totul pentru a se folosi de magia pe care ea o are. Aceasta nu este pregătită pentru lupta pe care trebuie să o ducă cu oameni care nu știu să facă nimic decât să mintă, să însele și să fure pentru propriile scopuri.
Personajului noștri i-a fost destul de greu să se adapteze la vârtejul în care a fost plasat și la compromisurile pe care a trebuit să le facă pentru a rămâne în viață. O persoană care posedă magie este la mare căutare, iar Luzia avea un mare semn pe spate. Soarta ei este la mâna unor oameni cruzi și fără scrupule, iar aceasta trebuie să fie dispusă să facă ORICE pentru a scăpa.
Modul de scriere este interesant, puțin greoi, așa cum am zis mai sus, pentru că este un amalgam de politică, alchimie, istorie, fantezie, tradiții și uneori te poate confuza maxim. Se vede că Leigh a încercat să se documenteze mult pentru carte, dar din păcate atenția i s-a dus prea mult pe acțiune și prea puțin pe personaj. Luzia nu m-a surprins în mod deosebit și nu am găsit la ea elemente care să mă facă să o urmaresc cu sufletul la gură. Nu vreau să spun că a fost un personaj plictisitor, dar nu sunt nici foarte departe de acest gând…
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE Trei









