Recenzie ”Versetele satanice” de Salman Rushdie

de | mart. 24, 2023 | Beletristică, Cărți Premiate, Ficțiune, Istorie, Literatura Universală, Recenzii cărți, Spiritualitate

Cred că nu mai e nevoie să vă spun că Rushdie îmi place din ce în ce mai tare datorită excentricității stilului și poveștilor imaginate. Este unul dintre cei mai erudiți scriitori pe care i-am citit de-a lungul timpului și continuă să mă surprindă cu originalitatea ideilor și enciclopedia ambulantă de informații pe care reușește să o strecoare în fiecare poveste. Versetele satanice este o carte pe cât de iubită de unii, pe atât de hulită de alții. Este cartea pentru care criticii literari i-au recunoscut potențialul și valoarea lui Rushdie și în același timp este cartea care l-a transformat într-o țintă pentru orice fanatic musulman. Am fost foarte intrigată și foarte curioasă să citesc și să descopăr această carte tocmai din cauza acestei fatwa pusă deasupra capului autorului care se menține și după trei decenii și din cauza căreia a fost victima unui atac cu armă albă în august 2022 în timpul unei manifestații în urma căruia și-a pierdut vederea la un ochi și mobilitatea la un braț. Unii musulmani şi-au văzut jignite convingerile religioase din cauza conţinutul acestei cărţi. Liderul revoluţiei islamice din Iran, Ayatollahul Khomeini, a decretat în anii ‘80 fatwa, o condamnare care îndemna la uciderea lui Rushdie şi a tuturor celor care au contribuit la răspândirea cărţii. De fapt un traducător japonez al acestei cărți chiar a fost ucis iar Rushdie s-a văzut nevoit să apeleze la protecția poliției și să se ascundă. Când a fost publicat în Romania de Polirom, BOR a dat un comunicat în care condamna alegerea editurii. Cu toate acestea autorul nu a renunțat niciodată la dreptul lui de a se exprima liber și a scris nenumărate povești în care își expune convingerile religioase și politice cu mult sarcasm și ironie acidă.

Rushdie s-a născut în India chiar în anul în care aceasta își recâștiga independența. A primit premiul Booker pentru romanul Copiii de la miezul nopții, un roman alegoric despre tranziția Indiei de la dominația colonială britanică la independență și împărțire teritorială pe care îl am și eu pe lista scurtă de must-read.

Versetele satanice nu este o carte ușor de parcurs, din contră de la primele pagini ești confuz, nedumirit și habar n-ai ce citești. Nu e nici măcar o carte scurtă, e ditamai cărămidă. În afară de asta, că să o înțelegi pe deplin, că să-i percepi toate implicațiile, aluziile și trimiterile, ar trebui să fii un bun cunoscător al Coranului. Și cu toate că eu sunt practic tabula rasa la acest capitol, am pus-o pe raftul cu minunații, tipul ăla de carte pe care te rogi s-o găsești și de care îți faci întotdeauna timp să o recitești. Este dificil să vă povestesc cam despre ce e vorba în carte deoarece ea poate fi interpretată de fiecare în funcție de mentalitate, ideologie, credință, imaginație. Am putea să o considerăm o carte despre lupta binelui cu răul, dar n-ar fi în totalitate corectă afirmația deoarece e greu de decis care e binele și care e răul. Până la urmă e corect să pui eticheta de drăcesc, malefic, diabolic, diavolesc sau necurat doar din cauza unei perechi de coarne și a două copite despicate? Te poate o aură deasupra capului spăla de toate păcatele? Și de alea cu fapta și de alea cu gândul? Există ființe în totalitate doar bune sau doar rele?

Pe de altă parte, Rushdie cu forța sarcasmului și ironiei lui incisive îți pune bețe-n roate la a face clasificări. Lasă îngerii, lasă dracii. Numele e irelevant. Fapta și gândul contează. Aș putea să vă spun că e vorba de o carte care se inspiră din viața marelui profet Mohamed, dar mai bine mă abțin de la astfel de afirmații pentru că am fost avertizată că spiritele se încing rapid când punem subiectul ăsta pe masă fără să umblăm cu mănuși. Și dacă aș insista și aș susține că era unul mic și negru pe care marele profet îl purta pe un umăr, care-i șoptea în ureche și era de multe ori luat de sfânt pentru că avea gura aurită, chiar aș sări calul. Până la urmă Rushdie nu poate scrie cu mănuși. Ce pot spune fără să supăr pe nimeni și fără să greșesc este că dacă aveți chef de realism magic, aceasta e cartea de care aveți nevoie. Vă invit la un dans drăcesc care o să vă țină cu sufletul la gură de la un capăt la celălalt. Așadar nu uitați să respirați din când în când. Ce ar putea fi mai potrivit pentru iubitorii de realism magic decât o carte care începe cu prăbușirea (de la 10000m) a unui avion deturnat, dezastru din care doar doi indieni supraviețuiesc și care în timpul picajului au timp să se cunoască, să lege chiar o conversație și să-și fâlfâie și aripile ca să evite moartea. Și cum există posibilitatea ca în momentele de tensiune maximă miracolele să se întâmple, de ce n-ar supraviețui cei doi indieni în “haine noi”, de înger și demon, de exemplu? Până la urmă nu oricine scapă dintr-o asemenea catastrofă nevătămat. Dar scapă ei oare nevătămați? Sunt oare întregi? Sunt, reajunși cu picioarele pe pământ, aceeași oameni, fizic și spiritual, care au urcat în avion?

Dar Arhanghel sau drac, tot supraviețuitor se numește, nu? Și care-i demonic și care-i sfânt dintre ăștia doi? Să ridice piatra doar acela care e fără păcat.

Se prea poate să simțiți că Rushdie vă testează unora toleranța, altora credința sau seriozitatea sau pur și simplu simțul umorului. Important e să plecați la drum renunțând la cutume și cu mintea liberă. Fiți deschiși și savurați povestea, pentru că nu există niciun motiv să vă simțiți ofensat sau jignit. Este o carte cu o poveste originală și profundă care-ți antrenează imaginația. Eu am fost încântată de povestea satului Titlipur, a fetei înzestrate cu darul profeției, a pelerinajului extrem către Mecca, a fluturilor protectori și a promisiunii din spatele acestei călătorii-caznă.

Titlu: VERSETELE SATANICE
Autor: Salman Rushdie
Traducător: Dana Craciun
An apariție : 2017
Editura: POLIROM
Nr. Pagini: 656
Limba: Română
Gen Literar: Fictiune
Nota recenzorului: 9 / 10
Vizualizari recenzie: 6510

Alte recenzii de la Salman Rushdie:

Alte recenzii care ți-ar plăcea:

Recenzie ”Caietul interzis” de Alba de Cespedes
Recenzie ”Caietul interzis” de Alba de Cespedes

Cred că am devenit mai tolerantă, poate din cauza vârstei sau a timpului liber mai scurt care nu-mi mai permite să experimentez așa mult cum mi-aș dori. Cert e că n-aveam mari așteptari, poate din cauza epocii diferite în care trăiește personajul principal și a...

Recenzie ”2666” de Roberto Bolano
Recenzie ”2666” de Roberto Bolano

Scriu această recenzie ca pe o spovedanie, un weekend întreg din ianuarie am dormit cu mastodontul ăsta pe burtă, de Bolano vorbesc. Ceea ce a fost mai straniu a fost modul în care s-a lipit de mine cartea asta, și eu de ea, dacă ținem cont că eu și Bolano avem o...

Recenzie „House of the Raven” de Ingrid Seymour
Recenzie „House of the Raven” de Ingrid Seymour

Vi s-a întâmplat vreodată să vă atragă coperta unei cărți, să simțiți că este exact pe gustul vostru, astfel că o cumpărați… iar mai apoi stă pe raft o bună perioadă de timp? Pe cine păcălim? Cred că fiecare dintre noi, devoratorii de lectură, facem asta. Mi s-a...

0 0 votes
Article Rating
Angela este redactor Booknation.ro de 6 ani, 1 lună, 1 zi și a scris până acum 606 articole. Se află pe poziția 3 din 17 de redactori. Dacă îți place acest articol, poți vedea toate articolele scrise de Angela aici. Angela are și un blog pe care scrie - îl găsești aici.
Subscribe
Notify of
guest

0 Comentarii
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments