Jenny Hubbard lucrează la biblioteca din Slisbury, Carolina de Nord. Este măritată cu un profesor de matematică, iar Emily Dickinson este una dintre scriitoarele care o inspiră.
Carte lui Jenny „Paper covers Rock” , a fost finalistă la Morris Award 2012, iar în prezent lucrează la cel de-al treilea roman al său.
Zapada mieilor” fost desemnată la Boston Globe „cel mai bun roman pentru adolescenți” în 2015, iar de Kirkus Reviews ” cea mai bună carte a anului 2015″.
Emily Beam are 17 ani şi o viața perfectă, dar totul s-a schimbat în data de 12 decembrie 1994, când iubitul ei Paul Wagoner a amenințat-o cu arma , iar apoi şi-a luat viața.
” Ce s- a petrecut pe 12 decembrie 1994 este gravat în mintea ei pentru totdeauna exact aşa cum s-a întâmplat. Paul avea lacrimi pe obraz, avea lacrimi în voce.”
Ca să treacă mai ușor peste această dramă, părinții ei hotărăsc să o transfere la şcoala cu internat Amherst. Măcinată de vina pe care o simte, Emily se refugiază în poezii.
„Paul a traversat holul care duce spre bibliotecă , purtând în suflet o credință nestrămutată în viață, în puterea tinereții, dorindu- şi ca şi Emily să creadă în aceleaşi lucruri. Dar ea nu simțea la fel, cel nu atunci, nu cu fervoarea lui.”
Dacă până atunci nu scrisese nici măcar o poezie, în interval de trei luni scrie 30 , iar fiecare reprezintă o parte din ea, din povestea de iubire pe care trăit-o cu Paul, dar şi micul ei secret. Aceste poezii pot fii considerate un fel de jurnal în proză, în care Emily îl plânge şi îl omagiază pe cel care l-a pierdut şi într-un fel l-a trădat.
„În cele din urmă ,micul ei volum este o poveste de dragoste şi îndrăgostiții se ceartă şi-şi pun întrebări; dau şi primesc în schimb, se ascund şi se evită, se retrag şi revin în ofensivă. Pe hârtie, se reunesc pentru totdeauna.”
O să devorați această carte şi o suferiți alături de micuța noastră poetă.
