Furia Roșie e un ro
man pe care voiam de foarte mult timp să-l citesc, deoarece subiectul principal mi s-a părut diferit, unic, inedit. La început aveam oarecum îndoieli cu privire la originalitatea textului, și mi s-a părut că seamănă cât de cât cu Regina Roșie a lui Aveyard (recenzia mea o puteți citi aici ). După primele 100 de pagini mi-am dat seama că nu e așa, chiar dacă începutul romanului a trădat această asemănare. Furia Roșie e un roman veritabil, despre un personaj care învață să se transforme din cenușă în praf de stele.
Coperta e atââât de frumoasă, mă bucur enorm că cei de la editura Paladin au ales să păstreze coperta originală și sper că vor traduce și următoarele cărți ale trilogiei, cu siguranță le-aș citi 😀
Într-o societate așa diferită față de a noastră, populația este împărțită în două clase: cei Roșii, sclavii poporului, care trudesc zilnic și își dau viața pentru a le asigura un trai decenți conducătorilor lor, celor Aurii. Lumea celor Roșii e clădită din cărămizi crăpate, din visuri spulberate, din oameni uciși la datorie. Trăind în sclavie, manipulați, trădați, cei Roșii se zbat (aproape inutil) la limita dintre viață și moarte.
Darrow, personajul principal (de care o să vă îndrăgostiți fie că vreți, fie că nu), e un tânăr pe care trecutul, setea de răzbunare și durerea îl macină clipă de clipă, moartea soției sale făcându-l să își dorească încetarea a tot ce înseamă nedrept. Un personaj uimitor, extrem de fin creionat, care evoluează surprinzător pe parcursul celor aproape 500 de pagini. Dintr-un tip care se luptă cu toți, dar cu propria persoană în primul rând, Darrow ajunge să se transforme într-un arsenal de dorințe, într-o armă care taie și ucide pentru dreptate, într-un apărător al celor slabi.
Love and war are two different battlefields.
Știți acel moment când citești zeci de review-uri care laudă o carte, ridicând-o în slăvi, și apoi ai așteptarea să fie briliantă, dar rămâi dezamăgit? Ei, cam așa am pățit eu cu Furia Roșie. Bine, n-am rămas chiar dezamăgită, a nu se interpreta, mi-a plăcut romanul ăsta, doar că la cât de lăudat e, aveam așteptări extrem de mari, și s-a dovedit a fi un roman bun și captivant, dar nu atât de wow pe cât mă așteptam.
Mi-a plăcut atmosfera scăldată în sarcasm și ironie din roman, mi-au plăcut personajele bine definite, dar am simțit constant că lipsește ceva. Poate am avut eu așteptări prea mari, poate am cerut perfecțiunea de la cartea asta și a fost prea mult 😀
Funny how a single word can change everything in your life.
It is not funny at all. Steel is power. Money is power. But of all the things in all the worlds, words are power.
Dar per total mi-a plăcut. Furia Roșie e un roman care îmbină într-o manieră formidabilă emoția cu acțiunea, durul cu firavul. Deși o lectură stufoasă la prima vedere, cartea lui Brown se citește destul de ușor, pasajele curgând cu o fluiditate ieșită din comun. Furia roșie e o carte violentă și crudă despre trădare, despre durere, despre supraviețuire și, mai presus de orice, despre oameni.
Alte recenzii de la Pierce Brown:
Pare interesanta dar oscilez. Ba sunt tentata sa o citesc ba nu 🙂