Guillaume Musso se numără demult printre favoriții mei. M-a cucerit cu „Fata din Brooklyn” și de atunci îl recomand tuturor celorcare iubesc genul polițist. Are un stil atipic, ce m-a cucerit și mi-a stârnit curiozitatea, fiind extrem de cameleonic în poveștile sale. Are anumite „amprente” pe care și le lasă strategic, însă în rest inovează constant, lucru ce mă face să nu mă plictisesc niciodată.
Ultima carte citită este „Fata și noaptea”, o carte care m-a captivat din prima datorită coperții. Nu știu dacă sună superficial sau nu, însă eu mă uit la coperți înainte să cumpăr o carte și dacă mă convinge design-ul atunci este a mea. Oricum Editura Trei se pricepe de minune la acest capitol și chiar m-a uimit că au preluat o carte ce îi aparține lui Guillaume, pentru că până acum toate erau la Editura All. În fine, nu contează atât de mult cât timp poveștile lui sunt pe piață și ne putem bucura de ele, indiferent de editura de care aparțin.
Din păcate, nu pot spune că m-a prins… Și din nou „din păcate” nu am simțit gradul de complexitate pe care Guillaume Musso îl aduce în cărțile sale. Acțiunea a fost ok, însă prea ușoară, prea banală și uneori fără sens. Dacă mă întreaba cineva, aceasta trebuia să se oprească la jumătate din paginile pe care cartea le are în prezent, fiind mai mult decât suficient pentru ceea ce a livrat autorul.
Citim despre Thomas, un scriitor celebru care nu poate să treacă peste o deziluzie amoroasă. S-a îndrăgostit iremediabil de Vinca, o fată pe care a cunoscut-o cu ceva timp în urmă. După 25 de anise vede nevoit să se reîntoarcă în orașul natal și să dea piept cu demonii trecutului și cu prietenii săi din adolescență. Atunci când începe să primească mesaje de amenințare nu prea știe ce are de făcut și începe o investigație pe cont propriu ce va scoate la iveală detalii surprinzătoare despre lucrurile pe care Thomas le-a făcut cândva.
După cum vedeți, intriga este destul de concisă, dar pe mine nu m-a convins. Singurul lucru care chiar mi-a plăcut a fost modul caracteristic lui Guillaume Musso de a creiona personajele, aducându-le toate elementele pentru a-i face UMANI, oameni de care te poți atașa și în care te regăsești fără probleme. NU sunt super-eroi, nu sunt perfecți, fac greșeli și plătesc pentru aceastea. Are autorul grijă să nu lase polițe neplătite 🙂 Îi place foarte mult să îi dezmaște în fața cititorilor, să îi arate cu degetul și să îi aducă în prin plan, de multe ori ca exemple negative. Da, cartea aceasta este clar o lecție de viață ce te face conștient de faptul că minciună de fiecare dată este descoperită, lucru mai mult sau mai puțin adevărat în zilele noastre, însă Guillaume Musso este un adevărat justițiar, căruia îi place să facă lumină în romanele sale. Apreciez foarte mult acest simț de responsabilitate față de cititor, pentru că probabil își dă seama că toți dorim de la el fapte reale și așteptăm să vedem cum oamenii răi sunt pedespsiti.
O carte interesantă, însă aveam mai multe așteptări de la ea. Vedeam altfel curgând firul narativ, însă atâta vreme cât nu sunt autor, nu îmi pot da cu părerea foarte mult, nu? 🙂
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE Cartepedia
Alte recenzii de la Guillaume Musso:
