"Cu-aceleași sentimente, în schimb, și autorii, Dacă le cade piesă, susțin că-s prosti actorii." Al.O. (Păstorel) Teodoreanu (1894-1964) din poezia "Speech" Întâlnirea surpriza, după 50 de ani, dintre doi foști prieteni, redeschide o rană, pe care o credeau închisă.
Această regăsire are loc într-un spital, unde cei doi sunt internați și obligați să împartă aceeași cameră. Sentimentele se transformă în urma evenimentelor care au loc. Sărbătorirea celor 26 de ani scurși de la fugă din România la viața refăcută în occident este tulburată de rătăcirea fiului lor de 17 ani, Chris, cel mai tânăr din familie. Acesta devine sub influența unui imam, musulman, care dorește să lupte în așa-zisul stat islamic. „Iubirea este un lucru foarte mare” scria o fetiță în jurnalul ei intim. Dar, câteodată, ea este atât de mare, încât inima devine cheia fericirii, din calea căreia trebuie eliminată orice piedică. Eliberează crima, oare, orice obstacol? Pater noster, rugăciunea noastră cea de toate zilele, poate deveni, pentru un renumit scriitor, baza succeselor sale. Reunind alături de el pe cei doi fii ai săi, el organizează mai multe afaceri, care se dovedesc rentabile. Interviul luat de o redactoare de la televiziune confirmă aceste succese… care se dovedesc că nu erau cele mai literare. Fragment din carte: "PROFESORUL DOCTOR: Aveți și de ce, Domnule profesor! Rezultatele sunt pozitive, tratamentul pe care vi l-am recomandat ultima oară a dat rezultate bune și, deci, el trebuie continuat până la controlul următor. EMIL: Peste șase luni, ca de obicei? PROFESORUL DOCTOR: Chiar peste nouă luni, dacă nu intervine ceva neprevăzut, între timp. V-am mai spus, la cea mai mică durere de inimă, veniți urgent să vedem ce s-a întâmplat și ce trebuie să. facem. EMIL: Deci, tot cu medicamentele de până acum? PROFESORUL DOCTOR: Dacă și-au făcut datoria, nu văd de ce le-am schimba... Deci, vă facem formele de ieșire și sunteți din nou liber, pentru lucrările Dumneavoastră. Domnișoara, pe care o cunosc, a venit să vă ia, nu? EMIL: Nu. Pentru plecare, mă descurc singur. A venit doar să-mi aducă noi vești despre lucrările noastre. PROFESORUL DOCTOR: Foarte bine, foarte bine!... Cu Dumneavoastră, Domnule Eftimiu, e ceva mai complicat. Așa cum mă așteptam, rinichii Dumneavoastră sunt tare-tare obosiți... ca să spunem așa. Insuficiența renală cronică. "