Pamantul si cerul lui Jacques Dorme

În Pămîntul și cerul lui Jacques Dorme se împletesc trei povesti incredibile prin momentele pe care le trăiesc protagoniștii lor. Eroicul aviator Jacques Dorme pilotează, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, avioanele oferite de americani sovieticilor și se zdrobește de un versant de gheață în apropierea Cercului Polar; iubita lui, Alexandra, este o franțuzoaică exilată într-un Stalingrad devastat de război; naratorul (și alter ego-ul scriitorului) este un copil abandonat într-un orfelinat din Rusia anilor lui Hrușciov. Romanul nu este o continuare a cărților anterioare ale autorului, nefiind însă complet străin de acestea. Drama unei copilării consumate sub norii apăsători ai stalinismului, păcăleală mai multor „dezgheturi” succesive, confuzia valorilor și inutilitatea unor sacrificii apar aici înscrise într-un filigran extrem de delicat, dar și seducător. Delicat, pentru că, acolo unde subiectul incită la cruzime, Makine evită tonurile dure, preferind aluzia, aburul multicolor al metaforei. Seducător, pentru că scriitorul rus strămutat la Paris își îmbracă narațiunea sincopată într-o urmărire de film polițist, care nu are cum să nu-l cucerească pe cititor.