Am pus mâna pe Oamenii fericiţi citesc şi beau cafea fascinată fiind de titlul său, fiind pasionată de citit şi consumatoare de cafea.
N-am bănuit nicio clipă ce furtună o să provoace în sufletul meu, nici că am să plâng de la prima pagină citită.
Agnes Martin-Lugand o scriitoare cu un stil lejer de a scrie dar care ascunde în spatele cuvintelor simple trăiri atât de profunde că atunci când laşi cartea jos din mână te simţi sleită de puteri, ai nevoie de o gură de aer să te poţi deconecta din tumultul de durere al cărţii.
Cartea începe brusc cu tragedia ce îi marchează viaţa Dianei, care-i provoacă o suferinţă de neimaginat şi o poartă într-o ceremonie a doliului şi a acceptării lungă şi grea.
Am aflat că încă faceau pe bufonii în maşina în momentul în care camionul i-a lovit. Mi-am spus că au murit râzând. Mi-am spus că aş fi vrut să fiu cu ei.
Şi după un an, îmi repetam în fiecare zi ca aş fi preferat să mor cu ei. Dar inima mea se încăpăţâna să bată. Şi mă ţinea în viaţă. Spre marea mea nenorocire.
Dianei îi rămâne alaturi Felix, asociatul ei de la cafeneaua literară pe care o au împreună, singurul care îi înţelege durerea şi neputinţa de a merge mai departe. Cu mare efort Felix încearcă să o pună pe picioare.
Oamenii fericiţi citesc şi beau cafea o carte care te marchează profund, prin pierderea suferită de Diana, prin lupta ei de a merge mai departe, prin neputinţă, prin lacrimi, prin durerea provocată de o iubire fără margini pentru soţ şi fiică.
O iubire pierdută poate să îşi găsească alinarea într-o nouă iubire?
Nu-mi vine să cred ca nu vă veţi mai întoarce niciodată. Îmi petrec viata aşteptându-vă. Acasă totul este pregătit pentru voi… mi se spune că asta nu-i normal. Aşa că am să plec. Îţi aminteşti, Colin, voiai să mergem în Irlanda, eu am spus nu, am fost o proastă… mă duc acolo
pentru un timp. Nu ştiu unde sunteţi, dar am nevoie de voi, vegheaţi-mă, protejaţi-mă. Vă iubesc…
Lectură plăcută !!!









