Clare Mackintosh reușește din nou să mă impresioneze într-o carte WOW, care m-a ținut cu sufletul la gură și mi-a întărit frica de zbor.. Probabil și dacă aș citi doar cărți frumoase despre zbor, tot aș simți frică, așa că răul a fost făcut deja, cu mult timp înainte. Îmi place foarte mult Clare și i-am citit cu entuziasm cărțile, pentru că sunt antrenante și pline de neprevăzut. Este destul de greu de respirat atunci când ești în toiul acțiunii și nu știu cum reușește această autoare, dar mereu găsește subiecte interesante.
Poți salva sute de vieți. Sau o poți salva pe cea mai importantă…
La bordul primului zbor fără escală Londra–Sydney, atmosfera este încărcată. Se zvonește că printre pasageri ar fi multe celebrități, iar avionul va fi întâmpinat de ziariști la aterizare.
Mina face parte din echipajul de cabină ales special pentru acest zbor. Se străduiește să se ocupe de pasageri și să nu-și facă griji pentru fetița sa de cinci ani sau problemele grave din căsnicie. Însă imediat după decolare, primește un bilețel anonim înspăimântător. Cineva vrea să se asigure că avionul nu va ajunge la destinație. Pentru asta, are nevoie de ajutorul Minei și știe exact cum s-o oblige să colaboreze. Mai sunt 20 de ore până la aterizare. În 20 de ore se pot întâmpla atât de multe…
„Ostatica” mi-a adus aminte de filmul „Non Stop” cu Liam Neeson, pentru că sunt puțini autori care îndrăznesc să abordeze aceste teme și să le iasă atât de bine. Atunci când acțiunea are loc în aer, consider că trebuie să fii foarte atent la detalii și la cele relatate, pentru că este ușor să pari nerealist. Cu bune și cu rele, consider că Mackintosh a făcut față cu brio și a livrat o super carte.
Cartea se avânta foarte mult în psihologie și este un exercițiu destul de firesc pentru cititori. Situația Minei este deosebită și având în vedere că este mamă, are multe de pierdut. Pe lângă lucrurile evidente de care trebuie să aibă grijă, soarta multora depinde ea, fie că îi cunoaște, fie că nu. A avut o misiune foarte complicată și mereu am gândit că probabil eu aș fi clacat psihic sub atâta presiune. Mina a luat toate deciziile și deși știa de pericol, orice gând și orice părere au fost intorse pe toate părțile, pentru că povara a fost imensă. Atunci când ai de ales între copilul tău și oamenii din avionul în care tu te afli, alegerea este imposibil de făcut.
Mi-a plăcut super mult perspectiva dublă, adică cea din avion dar și din afara avionului. La început am crezut că totul o să se desfășoare la bord, însă m-am înșelat și Doamne, acest lucru nu a făcut decât să sporească drama și suspansul. Atunci când teroriștii sunt un pericol pentru cei îmbarcați, dar și pentru familiile echipajului, totul devine atât de dramatic încât nu știi unde să te mai împărți cu gândurile.
Nu am stat să analizez dacă toate detaliile prezentate de Clare în „Ostatica” sunt verosimile sau realizabile sau altceva. Eu am simțit această carte fix în inimă iar tensiunea și drama m-au năucit. Eu vă recomand această carte chiar și pentru vibe-ul tensionat și vă asigur că o să vă placă la nebunie. Nu accept altă variantă din partea voastră.
Alte recenzii de la Clare Mackintosh:
