O carte cu adevărat înflorată, în care nu doar atmosfera, dar şi minunăţia aranjamentelor florare parcă se transmit prin paginile ficărui capitol, “Parfumul Iubirii” de Nora Roberts aparută la editura Alma continuă povestea celor patru bune prietene despre care vă povesteam zilele trecute in “Vis în alb” (recenzia este aici). În centrul atenţiei este Emma. Ea se ocupă de buchetele viitoarelor mirese şi de tot ce înseamnă decor floral.
Ca să vă reamintesc un pic despre ce e vorba în această serie: avem patru prietene bune care pun bazele unei afaceri legate de organizarea nunţilor şi tot ce înseamnă petreceri înainte de nuntă. În „Vis în alb” Mac îşi găseşte fericirea alăuri de Carter, dar putem deja intui cam ce va urma în volumele următoare. Ei bine, între Emma şi Jack apar scântei iar scânteile dau naştere unui joc amuzat. Cand limitele sunt trecute, cei doi buni prieteni au de luat o decizie: merită sacrificată lunga lor prietenie şi implicit a celorlalte trei fete cu Jack pentru ceva trecător?
Din păcate, povestea lor de dragoste nu m-a impresionat atât de mult. Da, mi-a plăcut la început, când incă încercau să se acomodeze cu noul statut al relaţiei lor, dar apoi totul a devenit un pic prea plictisitor. Cartea este mai încărcată de problemele profesionale ale fiecăruia din ei decât de relaţie. Nu am văzut povestea dincolo de pasul ăsta de la prietenie la mai mult de atât. Jack e un tip cât se poate de normal, cu un venit mai mult decât stabil, iar ea este fata perfectă. Ok, şi mai departe?
Ce m-a ţinut prinsă a fost povestea celorlalte personaje. Încep să se contureze subiectele ultimelor două volume din serie, iar modul în care Nora Roberts arată secvenţe pe ici pe colo este genial. Nu sunt multe, dar m-au făcut să zâmbesc. Atmosfera agitată, profesionalismul fetelor sunt prezente şi aici, ocupând un spaţiu mult mai mare decât in cartea precedentă. Implicarea băieţilor este mai mare şi vedem un pic şi din „gaşca” lor.
Mi-e greu să spun asta, dar „Parfumul iubirii” nu este cea mai reuşită carte a Norei Roberts. Am citit o grămadă ale autoarei şi până acum mi se pare cea mai puţin interesantă – prea mult povestit pe lângă subiect, prea puţină chimie între personaje, un deznodământ rapid şi nu atât de spectaculos pe cât aş fi vrut. Cu toate astea, vă pot spune că următoarele două volume sunt mult mai ok.
Vă aştept în comentarii cu părerile voastre despre „Parfumul Iubirii” şi despre autoare în general. V-a plăcut cartea? Vă place autoarea? Cum vi se parte partea astea de „prieteni cu beneficii”? Hai să dezbatem un pic 🙂 Până data viitoare, spor la citit si poveşti cu suflet !
Alte recenzii de la Nora Roberts:
