Psihologul și psihanalistul Irvin D. Yalom, autor al mai multor lucrări de psihoterapie, a delectat publicul larg și cu câteva romane, între care și “Problema Spinoza”.
Acest volum dezvoltă în paralel două planuri, la distanța de câteva secole, care se întrepătrund subtil. Autorul folosește trecutul ca o oglindă pentru viitor, punând în antiteză lumina rațiunii lui Spinoza cu latura întunecată ce derivă din fanatismului lui Rosenberg.
Filozofia lui Baruch Spinoza a intrigat și inspirat mari gânditori ai lumii, precum Goethe și Schopenhauer. De asemenea, unii dintre membrii marcanți ai ideologiei naziste au fost intrigați de gândurile acestui evreu și s-au aplecat asupra studiului scrierilor lui Spinoza.
Irvin D. Yalom ne prezintă cum, din cauza gândurilor și teoriilor pe care le expusese, Spinoza a ajuns să fie excomunicat de comunitatea evreiască din Amsterdam în anul 1656. Din narațiune rezultă întrebările pe care le ridică Bento asupra unor neconcordanțe strecurate în învățăturile prezentate în Tora și în Biblie. Marginalizat de societate, trăind cu resurse minimale, Bento Spinoza (numele primit ulterior excomunicării) se dedică analizei filozofice, studiului și scrisului, Lucrările au fost publicate post mortem cu ajutorul prietenilor lui. Aceste lucrări au fost apreciate la adevărata valoare foarte târziu, abia după două sute de ani de la redactare.
În cel de-al doilea plan al romanului, autorul urmărește creșterea și dezvoltarea lui Alfred Rosenberg, de la școală spre cariera de jurnalist, apoi implicarea acestuia în viața politică alături de Adolf Hitler. Legătura dintre cele două fire narative o constituie provocarea pe care Rosenberg a primit-o în timpul școlii de la unul dintre profesori, cea de a studia ideile lui Spinoza. La momentul respectiv Rosenberg era copleșit de sentimente antisemitice și depășit de profunzimea ideilor pe care le avea de studiat. Pe măsură ce anii au trecut, el și-a întărit convingerile, și-a cizelat vocabularul, apoi a revenit la studiul ideilor lui Spinoza. Pornind de la Alfred Rosenberg, autorul ne prezintă ideile și personalitatea lui Hitler și modul în care a acesta a evoluat pe scena politică.
Formarea lui Irvin D. Yalom în domeniul psihologiei își spune cuvântul, personajele sunt caracterizate indirect, prin ochii altor personaje.
Însă Alfred observă unele diferenţe. Una dintre acestea era că Hitler, în ciuda educației formale limitate și a lacunelor uriaşe în cunoştinţele sale, avea o încredere în sine extraordinară. Hitler folosea încontinuu sintagme precum „de nezdruncinat”, sugerând încrederea totală în propriile convingeri și promisiunea absolută ca niciodată, sub nicio formă, să nu schimbe nici măcar un singur aspect al acestor convingeri.
M-a impresionat modul în care Irvin D. Yalom s-a aplecat asupra istoriei, asupra modului în care a evidențiat că ideile enunțate de un evreu au ajuns să fie fost folosite împotriva evreilor, câteva sute de ani mai târziu. De asemenea, m-a mișcat întorsătura situației când Franco, cel care a oferise o mărturie importantă pentru excomunicarea lui Spinoza, regretă fapta sa și caută să îi devină prieten. Astfel psihologul umanizează personajele, scoate la lumină reabilitarea morală.
Ce impresie mi-a lăsat cartea “Problema Spinoza” de Irvin D. Yalom?
O lectură interesantă, captivantă și accesibilă publicului larg!
Alte recenzii de la Irvin D. Yalom:
