După ce am terminat de citit primul volum din Regii timpului de Laura Nureldin, am sperat (și știut, înt-o oarecare măsură) că va exista și un al doilea volum. Dacă autorii români contemporani se axează, în general, pe povești cu adolescenți care se confruntă cu probleme în amor, Laura Nureldin depășește această graniță, vorbind, în scriitura sa, despre știință, decizii (prea) dificile și călătorii în timp.
Dacă ați citit primul volum al seriei, știți deja că acțiunea gravitează în jurul mașinii timpului create de Alex, care o transportă pe Mora, prietena sa, în diverse secole. Aceasta își găsește iubirea în persoana (moartă de altfel de câteva sute de ani) în persoana regelui Xerxes din Persia Antică. În cel de-al doilea volum, cititorul află că Mora trăiește ziua în lumea de aici, iar nopțile și le petrece mereu alături de iubitul ei soț. Această navetă continuă nu o sperie pe tânără, care are încredere că prietenul ei o va aduce, mereu, acasă. Ce se întâmplă însă atunci când mecanismul după care funcționează mașinăria e dat peste cap și Mora ajunge într-o Louisiana veche de zeci de ani? Și ce se întâmplă atunci când aici îl cunoaște pe Daniel, un adevărat cuceritor, căruia nici măcar o femeie nu îi poate rezista? Va ceda Mora tentației sau îi va rămâne loială regelui Xerxes?
Este prima serie în care al doilea volum îmi place mai mult decât primul. Firește, și prima parte din Regii timpului m-a cucerit iremediabil, dar Eroare apare pe platoul scriiturilor românești ca ceva de-a dreptul unic; cred că asta este, de fapt, arma secretă a Laurei Nureldin – reușește să vină mereu cu ceva nou, inedit, reușește să abordeze niște subiecte nemaiîntâlnite în literatura contemporană.
Regii timpului. Eroare este scrisă într-o manieră accesibilă, fiind o lectură ușoară; și totuși, accesibilitatea limbajului nu o face mai puțin complexă, nicidecum. Una dintre cărțile pe care le dai gata în câteva ore, volumul al doilea din Regii timpului ne permite să vedem lucrurile atât din perspectiva Morei, în mare parte, dar și din perspectiva îngrijoratului ei soț. Nu știu de voi, dar eu tare sper să o mai citesc pe Laura și să aflu ce surprize scriitorești mai are pentru noi. Așa cum eram acum câteva luni, tânjind după o continuare la Regii timpului, sunt și acum, tânjind după încă o minunăție scrisă de ea. Sau poate..o continuare? 😀
Laura Nureldin este unul dintre puținii autori contemporani care nu se alătură mulțimii și nu vorbește despre adolescenți frustrați, preferând să abordeze teme mai apropiate de latura SF a literaturii, îmbrăcându-le, totuși, în straie tradiționale, linia dintre real și fantastic fiind atât de subțire, încât e aproape inexistentă. Regii timpului, vol. 2, Eroare uimește prin stilul lejer în care a fost scris, dar și prin unicitatea de care dă dovadă; încâlcite sunt căile științei, ar zice Alex, prietenul Morei. Atât de încâlcite încât te pot face să te pierzi printre pagini fără să îți dai seama dacă ești în dormitorul tău, sau în Persia Antică. Sau într-o Louisiana a vrăjitoarelor.
Pagini și zile pline de bucurii!
