Atâta vreme cât am citit ”Suge-o, Ramona!” și chiar mi-a plăcut, era musai să citesc și ”Suge-o, Andrei!”.
Continuarea best-sellerului cu peste un milion de cititori, la fel ca oricare altă continuare a unei cărți, a trebuit să aducă ceva nou în prim-plan, un ingredient în plus. ”Suge-o, Andrei!” chiar are câteva inovații veritabile.
Cu binecunoscutul său umor, oarecum asemănător cu cel al celebrului american Seinfield, autorul ne destinde ușor, introducându-ne într-o lume aparte, cea a tinereții și a lui carpe diem.
Însă, de data aceasta, descoperim la Andrei Ciobanu anumite pasaje ceva mai profunde, cu un oarecare iz filosofico-mioritic, în ciuda glazurării cu umor.
Rog puritanii să se abțină de la comentarii. Nu pentru că opinia lor ar înclina în mod îngrijorător balanța părerii mele. Nicidecum.
cartea aceasta nu este literatură, ci trăire intensă, sfidătoare și paroxistică, prinsă adeseori în caruselul inevitabilelor ascensiuni și coborâri.
Indiferent din ce generație faci parte, nu ai cum să nu te regăsești măcar într-un capitol din acestă carte
dacă totuși nu te regăsești în absolut niciun capitol din acestă carte înseamnă că ți-ai trăit întreaga viață într-o impenetrabilă cochilie.
Nu pot să afirm că ”Suge-o, Ramona!” sau ”Suge-o Andrei!” este cartea reprezentativă a unei întregi generații. Aș brava. Dar . atâta vreme cât ne-am regăsit fiecare dintre noi, mai mult sau mai puțin, printre rândurile acestei cărți, tind să cred că această carte este exponent al unui fenomen social.
În ciuda limbajului trivial, evadat din corsetul canonicului lingvistic, stilul scriitoricesc al lui Andrei Ciobanu te ține premanent conectat, nelăsându-te să te plictisești.
Simți narcotizantul efect al dependenței odată cu parcurgerea fiecărei pagini.
Mustind sub vivacitatea unui erotism acaparator, această carte este plină de o sinceritate mai rar întâlnită, presărată cu mărturisiri netrunchiate și impresii necaligrafiate editorial.
Lectură plăcută!
Multumesc pentru recomandare. Am vazut ca parerile sunt impartite dar pe mine ma atrage. Sunt tentata sa citesc ambele carti 🙂
chiar merită