Istoria tinde să se repete, și învăță din ea doar cei care observă acest lucru. „Ciuma” este un exemplu solid pentru toți cei care au nevoie de ochelari pentru a sesiza aceste detalii, de altfel, atât de evidente!
Cartea ne prezintă un oraș adormit de rutină, un Oran simplu, fițos doar prin evenimente statice, obișnuite pentru populația sa, un circuit solemn și cuminte aș spune eu. Liniștea sa este deranjată de o intruziune a unei boli infecțioase, adusă de șobolani, astfel distrugând viața normală a sute de mii de oameni. Doctorul Rieux este prins în această stare febrilă, fiind aproape unicul care înțelege toată gravitatea acestei „bule” care stă să explodeze.
Și da, am văzut și citit mii de asemănări între acțiunile societății prezente în carte, și cea reală. O lume întreagă parcă copiază comportamentul iresponsabil al cetățenilor orașului Oran. Rea-credința, îndoiala, naivitatea, indiferența, lașitatea și lipsa de compasiune sunt tangențele care duc spre pierzanie mii de oameni. Nu vi se pare cunoscută această situație? Eu zic că ar trebui studiată cartea încă din anii de liceu, să se facă o paralelă serioasă între ficțiunea din paginile scrise de Camus, și anii pandemiei încă prezente.
Cât de intuitiv este compusă această scriere: Doctorul și încercarea sa de a salva oamenii; Jurnalistul care își manifestă dorința de a elucida adevărul; Preotul care încearcă să profite de situația creată pentru a avea cât mai mulți enoriași. Segmentat perfect pentru a menține atenția cititorului, autorul nu uita să arate crunta realitate a unei societăți aflate într-un default moral.
Lectura ei este una incontestabilă, am lipit-o cu stickere pentru a mă reîntoarce la ideile memorabile, dialogurile pline cu sens rezonabil, frazele înaripate în cele mai triste momente sau cele dătătoare de speranță.
