Ce-ați zice dacă v-aș propune o carte care să prezinte istoria altfel decât s-a întâmplat? Cum credeți că ar fi stat lucrurile dacă în loc ca America să fie descoperită de Columb, Europa ar fi fost descoperită de incași și invadată de aceștia? Binet ne propune un joc de imaginție: istoria altfel. Dacă schimbăm tot ce știm că s-a întâmplat în secolul al 16-lea și reconstruim în alt mod?
Cartea propune patru povești legate una de cealaltă prin relații de sânge sau prietenie ficționalizate. Prima ne propune o aventură a unor nave vikinge, plecate în căutarea unui nou loc în care să se stabilească, conduse de fiica lui Erik cel Roșu, Freydis, care ating țărmurile Americii de Sud, poposind în Peru, unde se împrietenesc cu băștinașii, skraelingi, și le fac două daruri: roata și calul. De asemenea, îi obligă să-și câștige imunizarea prin învingerea virușilor pe care îi aduc odată cu propria lor debarcare. În ciuda câtorva inconveniente, cum ar fi canibalismul, sacrificiile umane dedicate zeilor și clima, noii veniți își găsesc locul în elita triburilor și încrucișarea raselor este inevitabilă. Va reuși Freydis, în ciuda faptului că este femeie și albă, să-și construiască o reputație de temut și să câștige respectul băștinașilor? Sau va fi sacrificată în vârful unei piramide pentru a onora un zeu de foc de care n-a auzit niciodată?
Cea de-a doua povestire ne prezintă câteva pagini din jurnalul lui Cristofor Columb plecat în căutarea Indiilor pe un drum nou față de cel deja consacrat. Columb ajunge în Cuba unde ceata marinărească îi este decimată de băștinași după ce răpiseră femei și copii pentru a-i duce în Europa ca trofee și curiozități, dar și după ce se lăcomiseră la aurul găsit pe acest pământ străin. Colum, unic supraviețuitor, este redus la rang de sclav, își trăiește restul vieții în captivitate, ocupându-se cu educația lingvistică a micii prințese a tribului, Higuénamota, pe care o va iubi ca pe o fiică. Din cauza dispariției lui misterioase, Spania renunță la explorările teritoriale.
După câteva decenii, scheletul corabiei lui Columb va constitui modelul folosit de Atahualpa pentru a scăpa de prigoana fratelui său, Huascar, și pentru a porni împreună cu soldații săi către Europa urmărind traseul unei hărți marcate de Columb. Incașii debarcă în Lisabona chiar în ziua în care orașul fusese zguduit de un teribil cutremur. Binet reușește într-un mod foarte distractiv și original să descrie ciocnirea a două civilizații, cu tehnici, tradiții, reguli și religii diferite. În Portugalia și mai apoi în Spania, Italia, Germania, Franta, cei 200 de incași și marele lor Împărat Inca, Atahualpa, descoperă religia zeului țintuit pe cruce, oile, vinul și îmbrăcămintea complicată de la curțile regale. Descoperă, de asemenea, Inchiziția și brutalitatea ei, descoperă discriminarea la care erau supuse celelalte culte religioase: evreii, protestanții, mauri, descoperă cartea lui Machiavelli și îi pune în aplicare învățăturile, cucerind teritoriu după teritoriu. Ceea ce urmează este apariția în pas alert, cu ajutorul aurului primit de peste ocean, a unui Imperiu Incaș de la Atlantic până în Estul Europei, cu un cod de legi ce se preocupa de siguranța materială și medicală a populației și ce practica cultul Soarelui, îmbrățișat de europeni tocmai datorită toleranței. Și când Atahualpa începe să se obișnuiască cu noul pământ și cu stăpânirea acestuia, oceanul este traversat încă o dată, de data aceasta de azteci. Războiul izbucnește și Europa este ruptă în două. Veți avea parte de intrigi regale, negocieri diplomatice, conflicte religioase, expediții militare, bătălii strategice, alianțe materiale, trădări, căsătorii interrasiale și mulți urmași metiși. Cine va câștiga și ce moștenire va lăsa Atahualpa și prințesa sa neconvențională, Higuénamota, Europei, aflați doar dacă citiți cartea.
Și, la final, o să aveți surpriza ca în a patra poveste să-l întâlniți pe Miguel de Cervantes în aventurile sale donquijotești printr-o Europă în care crește imperiul clădit de urmașii aztecilor invadatori.
Alte recenzii de la Laurent Binet:
