Povesti

Petre Ispirescu (1830 – 1887) a fost editor, folclorist, povestitor, scriitor și tipograf, dar a ajuns să fie cunoscut în special datorită activității sale de culegător de basme populare românești, pe care le-a repovestit cu un har remarcabil.
Citește tot rezumatul cărții Povesti... Însă, după cum sublinia Barbu Ștefănescu Delavrancea, Ispirescu nu a fost numai „un culegător, ci un adevărat creator“, ale cărui basme, legende și povesti au încântat copilăria multor generații de cititori. Din cuprinsul acestui volum: Greuceanu/ Tinerețe fără bătrânețe și viața fără de moarte / Prâslea cel voinic și merele de aur/ Aleodor Împărat. Fragment din cartea "Povesti" de Petre Ispirescu: "Fata moșului cea cu minte    A fost odată un om bătrân care avea o față mare, de se dusese vestea în lume de vrednicia ei. Unchiașul se căsători a doua oară cu o babă care avea și ea o fată. Baba punea pe fața unchiașului la toate greutățile casei; iar fața ei se clocise de ședere. Biata față unchiașului torcea, țesea, făcea pâine, mătură și scutură fără să zică nici „pas!", dar baba ținea partea fetei sale, și pară la unchiaș pe fiica lui și o tot ocară. Într-o noapte, baba turnă apă pe vatră și stinse focul. A doua zi, se scoală față să facă focul; dar foc nu mai găsi în vatră. Atunci, de frică să nu o ocărască mumă-sa cea vitregă, se urcă pe bordei și se uită în toate părțile, doară va vedea încotrova vreo zară de foc să se ducă să ceară măcar un cărbune; dar nu se văzu nicăiri ce căută ea. Tocmai când să se dea jos, zări spre răsărit, abia lucind, o mică valvotaie, se coborî de pe acoperiș și o luă într-acolo. În drumul ei întâlni o grădină părăginită care o strigă: - Fată mare, vino de-mi curăță pomii ce mi-au mai rămas de omizi; și, când te-i întoarce, ți-oi da poame coapte să mănânci." Citește mai puțin...