„Peter s-a gândit la căsuţa de păpuşi a Charlottei. Părea că mâna unui uriaş spulberase clădirile, împrăştiind pe stradă bunurile oamenilor.”
Un vechi proverb latinesc spune aşa: „Quis custodiet ipsos custodies?”- în traducere -„cine îi va păzi pe paznici?”
Oare cine va face asta pentru cei care nu se pot desprinde de amintirea trecutului, de bucuriile alături de mamă şi tată, despre a căror rememorare trebuie să folosească sau să înveţe să folosească sintagme precum „erau “, „îmi aduc aminte”, „el sau ea mergeau”. Pentru aceşti luptători viaţa este un ciudat „aluat” făcut din surprise neaşteptate, care pot schimba caracterul unui om radical, din greşeli, apariţia unor fiinţe care te determină să lupţi pentru o cauză nobilă.
Tocmai despre asta este şi cartea lui Paul Dowswell, „Auslander” şi despre cum un simplu om, sau mai bine spus un simplu copil, este nevoit să devină un păzitor al trecutului său pentru a putea lupta împotriva unui inamic macabru simbolizat de un decor funebru- nazismul.
Invazia trupelor germane în Polonia schimbă cu desăvârşire destinul lui Piotr, „renăscut” după ce trece prin mâinile germanilor sub numele de Peter: părinţii îi sunt ucişi, iar el este „internat” într-un orfelinat din Varşovia. Dar naziştii văd în el un Volksdeutscher – un arian autentic, desprins parcă din afişele Tineretului Hitlerist, care trebuie revendicat de naţiunea germană.
Astfel, Piotr sau Peter, este primit în sânul unei familii din Berlin şi începe o nouă viaţă, privilegiată. Sedus inițial de mirajul invicibilităţii naziste, el descoperă însă în curând ororile de care este capabil regimul şi decide să îşi asume cel mai mare risc posibil în Berlinul anului 1943.
Ideologia ilustrează o expoziţie colorată în nuanţele absurdului şi grotescului într-un „tablou” care are în centru un damnat care încearcă să-şi umple golurile unei personalităţi incomplete şi nedefinite , prin regimul de exterminare al evreilor şi dorinţa lacomă de a fi un „dominus”.
Astfel, regimul nazist devine pentru Peter o alternativă „second- hand” , care îl va determina să devină mai puternic, mai inventiv, să fie astras de ceea ce îi este interzis şi de cunoaşterea adevărului, iar la finalul întregii „călătorii” să se „înstrăineze” de tot ce ştia până în acel moment, să devină un „străin”.
Aşadar, romanul lui Dowswell reuşeşte să transmită un mesaj destul de valoros, care poate deveni şi o lecţie: Dacă rezişti, o să reuşeşti!
Alte recenzii de la Paul Dowswell:
