Recenzie Manuscrisul găsit la Accra de Paulo Coelho

Înainte de bătălia pentru Ierusalim din 14 iulie 1099, locuitorii din Orașul Sfânt (musulmani, creștini, evrei) se adună în piața Orașului pentru a-l asculta pe Coptul, un înțelept grec. În pofida insistențelor locuitorilor, acest înțelept nu le vorbește despre bătălia mult temută, sau despre tactici militare.

În schimb, Coptul le vorbește despre învățămintele dobândite din viața de zi cu zi, despre provocările și greutățile care ne transformă , suferințele prin care trecem.

Le spune acelor oameni că nu ești  învins cu adevărat decât atunci când ai renunțat, când într-adevăr crezi că totul este pierdut. Coptul ne învață că trebuie să ne bucurăm de noua zi pe care ne este dat să o trăim de parcă ar fi ultima, sa observăm strălucirea soarelui, prospețimea văzduhului, frumusețea apei.

Acesta spune că schimbarea face parte din calea nebănuită a naturii și că niciodată nu suntem legați de lucruri pe care credem că le cunoaștem.  Înțeleptul grec  sfătuiește locuitorii Ierusalimului să fugă din calea monotoniei, mai ales atâta timp cât le este permis să viseze.

Coptul spune că nici o formă pe care ar putea să o ia iubirea nu este greșită, deoarece Dumnezeu nu iubește nimic  mai mult decât dragostea pură, izvorâtă din sentimente sincere și nobile. Dumnezeu este viață, deci Dumnezeu este iubire. Înțeleptul ne învață că trebuie să mergi mai departe pentru că a renunța nu este niciodată soluția.

Întrebărilor despre dragoste, viață, singurătate, sex, dezamăgiri, loialitate, prietenie, teamă, viitor, și multe altele,  Coptul  le răspunde cu sufletul și mintea deschise.

O altă carte marca Paulo Coelho menită să-ți răstoarne universul cu susul în jos, menită să te determine să reflectezi asupra vieții tale și a profunzimii gesturilor, vorbelor, rolului tău pe acest Pământ, menită să te facă privești cu noi ochi lumea din jurul tău, să descoperi o undă de lumină în cele mai întunecate cotloane, o urmă de speranță în cele mai dificile situații.