Recenzie „O mare de lacrimi” de Ruta Sepetys

Ador cărțile care au în ele hărți, iar o astfel de carte este și O mare de lacrimi de Ruta Sepetys. Chiar dacă cele două hărți sunt istorice și pentru cunoscători nu prea o să aibă niciun rost, pentru mine care am urât istoria a fost foarte benefică.
Recunosc am avut o mică reținere, cartea fiind o ficțiune istorică, dacă să o citesc sau nu, iar în acest moment sunt foarte fericită că nu m-am dat bătută pentru că este o adevărată lecție de viață. Am descoperit în această carte de ce sunt oamenii capabili să facă, la ce sunt dispuși să renunțe pentru a supraviețui și nu în ultimul rând să apreciez ceea ce am.

Acțiunea cărți are loc spre sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial și ne prezintă încercările prin care trec Joana, Florian, Emilia și Alfred pentru a supraviețui luptei pentru putere dintre Stalin și Hitler.

Dar era din ce în ce mai greu să îți dai seamă cine era inamicul.

Joana, o dezertoare din Lituania este asistentă medicală, Florian un hoț, Emilia o tânără de 15 ani gravidă și Alfred un marinar. Ce au cei patru în comun? La prima vederea am spune că nimic, dar cumva datorită acestui război destinele lor se intersectează și vor fi strâns legate între ele în această luptă a supraviețuiri.

Tocmai atunci când crezi că războiul ți-a luat tot ce iubeai, întâlnești pe cineva și îți dai seamă că, într-un fel sau altul, tot mai ai ceva de oferit.

Dacă v-a plăcut filmul Titanic atunci o să adorați această carte pentru că povestea ei, inspirată din fapte reale, este foarte asemănătoare, dar din păcate numărul victimelor fiind mult mai mare în acest caz, aproximativ nouă mii, foarte mulți din aceştia fiind copii.