Maestru al îmbinărilor frazeologice care nu țin cont de logica cronologică, abordând astfel incitanta anarhie a unui non-conformism joc de puzzle, Kazuo Ishiguro amestecă realismul și post-modernismul într-un inconfundabil stil propriu, plin de vivacitate și locvacitate.
Având ca principale ingrediente izul polițienesc, aventura reprezentată de mixajul dintre Occidentul european și Orientul Îndepărtat și drama coagulată peste rana unui contorsionat ”a la recherche du temps perdu”, asigură acestui roman un parfum aparte, care se impregnează în mintea cititorului asemeni unor tatuaje cu rol vindicativ.
Ciocnirea dintre cele două lumi diametral opuse, cea european-occidentală și cea a orientului extrem, este pilonul de bază al romanului, cea în care Cristopher Banks, personajul principal al cărții, își scaldă îndoiala într-o baie de imprevizibile întâmplări care acaparează într-un despotism necruțător, evidențiind crunta realitate a societății actuale cu multitudinea ei de simțăminte contradictorii.
Nu este înfruntarea dintre minus și plus sau dintre bine și rău. De fapt nu este nicio luptă purtată între forțe antagonice, ci contopirea într-un tot unitar a lumii, cu defecte și calități, ascensiuni și coborâri, revigorări și stafidiri, toate încrustate într-un bulversant stil, care strivește sub avalanșa sincerității naivitatea celor care încă mai cred în sacralizarea unor arcadiene simțăminte.
Cartea, care pe alocuri ne răsfață cu anumite pasaje brumate de o răscolitoare nostalgie, menține totuși incisivitatea caracteristică celui care este sigur pe ceea ce simte, dar mai ales pe ceea ce vrea să spună.
O carte bună!
Lectură plăcută!









