O să treacă mult timp până o să uit recele care trecea pe spinare în timpul lecturii, pentru că dragi cititori, distopia lui Margaret Atwood este una care nu provoacă decât frică și dezgust.
Povestea slujitoarei Offred începe într-o Americă cutremurată de revoluție, în care un regim este răsturnat de către un grup de oameni, mai mult sau mai puțin credincioși. Acest aspect este unul foarte contradictoriu, pentru că ei tind să remedieze o mulțime de probleme, apărute o dată cu poluarea atmosferei și a sterilității majorității femeilor, și doar a lor, după părerea bărbaților desigur, printr-o formă de guvernare prin absolutism condusă doar de purtătorii titlului de „sex puternic”, controlată de către același grup – Men. Femeile sunt private de orice drepturi, păreri sau posibilitatea exprimării unei păreri diferite decât cele considerate oportune de guvernare.
Offred este o parte componentă, destul de importantă în societate, doar ca purtătoare de uter fertil. Corpul ei este considerat prețios, nu și personalitatea sau cunoștințele sale, acestea au fost nulificate, definitiv din cauza provenienței sale și a lipsei de „credință corectă” în orânduiri. Offred aparține temporar, unei familii, un fel de „chirie” a sistemului reproductiv, în care stăpânul casei violează, constant, în prezența soției, slujitoare în speranța nașterii unui copil, care, după ce acesta vede lumina zilei, este rupt de la sânul mamei și predat familiei care a plătit chiria. Acest aspect este doar unul din ideile noii guvernări.
Cartea cuprinde o multitudine de reguli, care mai de care mai trăsnite, odioase sau controversate, unde statele vecine nu pot încrede unei asemenea țări care a hotărât să adopte un regim demn de epoca medievală. Doamna Atwood a reușit cu bine să contureze o societate în declin, dar care încearcă să resusciteze într-o formă sălbatică viața. Pe alocuri stângace, unele aspecte au un iz mai hollywoodian, în schimb ideea este una rece și bine gândită. Eu am citit o carte anti-feministă pentru feministe, în care personajele sunt atât de bine gândite, absolut toate sunt reale, cu calități negative și pozitive, umane și haine în același timp, violenți și tandri – personaje pe gustul meu.
Unele momente mă enervau doar dintr-un simplu motiv: mă prindeam câteodată că parcă le dădeam dreptate, că atrocitățile și deciziile drastice sunt lipsite de orice răutate atâta timp cât este în beneficiul unei națiuni întregi, al planetei noastre, al unui viitor atât de trist și palid, și efectiv treceam mai ușor peste violența lipsită de sens, dar îmi reveneam imediat după ce rațiunea prevala umanitatea și corectitudinea. Judecata noastră poate fi ușor mințită de imagini și argumente temporare.
Mai multe nu zic, doar țin morțiș să vă atenționez că poate afecta această lectură, mai ales dacă vă prinde imediat. Urmează serialul și comparația inevitabilă. Deși Offred din capul meu nu seamănă deloc cu cea de pe micile ecrane.
Spor la citit!
(fotografie preluată)
Alte recenzii de la Margaret Atwood:
