Recunosc, am achiziționat cartea lui Savatie Baștovoi, intitulată Sindromul cesăfac. Cum să-ți alegi calea în viață în funcție de darurile pe care ți le-a dat Dumnezeu exclusiv datorită titlului ce avea un oarecare aer de mister. Nu mi-am pus niciodată problema că a fi cumva într-o stare de incertitudine cu privire la ceea ce vrei să faci cu viața ta ar putea fi privit ca un sindrom. De aici și atracția mea pentru această carte.
Oamenii sunt puși să aleagă între o școală și altă școală, între o profesie și altă profesie, între a se căsători sau a nu se căsători, între a naște și a nu naște, între a divorța și a nu divorța, între a tăcea sau a vorbi, între a pleca sau a rămâne. Oamenii se tem să aleagă. Se tem să aleagă pentru că se tem să își asume o responsabilitate.
În mai puțin de o sută cincizeci de pagini, autorul Savatie Baștovoi, de altfel ieromonah (conform DEX ieromonah este un călugăr care îndeplinește funcția de preot) ne vorbește despre dorințe, despre autoritate, despre lecturi, despre oameni și destine, dar mai ales despre acel semn că faci ceea ce trebuie, care este bucuria lăuntrică.
Ce mi-a plăcut foarte tare la această cărticică este simplitatea limbajului folosit, utilizat tocmai pentru a înțelege încă de la prima lecturare ceea ce vrea autorul să spună. Mai mult decât atât, vei observa că după fiecare scurt capitol, vei începe să îți pui o multitudine de întrebări despre propria-ți persoană. Foarte ușor de citit, dar cuprinzătoare în ceea ce privește anumite lecții, cam așa aș rezuma eu cartea lui Savatie Baștovoi.
Toate cărțile folosesc într-un fel sau altul, fiecare om alegând ce este bun pentru sine. Vorbind despre folosul lecturilor, Sfântul Vasile cel Mare spune că nicio carte nu este de lepădat, chiar și cele păgâne, atunci când cititorul are dreaptă socoteală și poate scoate folos fără să se vatăme. […] Dacă o carte se citește cu sete, înseamnă că e cartea potrivită nouă; dacă însă lectura e o povară, este mai bine să o lăsăm pentru mai târziu.
Alte recenzii de la Savatie Baștovoi:
